Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a lansat un ghid de prevenire şi combatere a dezinformării alegătorilor, în contextul celor 4 rânduri de alegeri din 2024.

”Pentru a afla veridicitatea informaţiei este necesar ca alegătorii să adopte o atitudine de detectiv (fact-checker), cu o gândire critică”, se arată în ghid.

”Materialul prezintă, într-un limbaj accesibil, elementele care compun acţiunile de dezinformare şi oferă un set de instrumente pentru înţelegerea caracteristicilor conţinutului dăunător şi pentru dezvoltarea abilităţilor de identificare şi analiză a informaţiilor false, în vederea prevenirii şi combaterii efectelor pe care aceste fenomene le-ar putea avea asupra procesului electoral.

Ghidul oferă, totodată, o serie de recomandări adresate jurnaliştilor, creatorilor de conţinut şi competitorilor electorali, care vizează promovarea unui climat de etică în mediul informaţional în contextul desfăşurării perioadei electorale”, scrie AEP într-un comunicat.

Documentul este fundamentat atât pe recomandările UE, între care Recomandarea (UE) 2023/2829 Comisiei Europene din 12 decembrie 2023 referitoare la procese electorale incluzive şi reziliente în Uniune şi la consolidarea caracterului european şi a desfăşurării eficiente a alegerilor pentru Parlamentul European, cât şi pe îndrumările literaturii de specialitate.

“Fenomenele din sfera dezinformării pot influenţa participarea la vot şi opţiunile alegătorilor, prin urmare constituie pericole reale la adresa democraţiei.

Mediul informaţional devine, pe zi ce trece, tot mai greu de navigat din cauza aglomerării de date şi informaţii, fapt ce îngreunează distincţia dintre adevăr şi fals.

Prin acest demers ne propunem să contribuim la stabilirea unui climat de încredere şi integritate în organizarea şi desfăşurarea alegerilor din anul 2024 şi să le oferim alegătorilor instrumente concrete prin care să poată obţine o imagine corectă asupra procesului electoral”, susţine preşedintele AEP, Toni Greblă, citat pe pagina de Facebook a instituţiei.

Ghidul arată că “mijloacele de dezinformare cu privire la modul de organizare și desfășurare a proceselor electorale utilizate sunt într-o permanentă evoluție. Participanții la aceste procese apelează la mijloace tehnice și strategii de influențare a alegătorilor netradiționale care duc la diseminarea rapidă a informațiilor cu caracter fals sau înșelător”.

În acest context, există unele indicii cu privire la o știre/informație falsă. Acestea sunt enumerate în ghid:

  • titluri care promit senzaționalul sau care sunt redactate de o manieră alarmistă, dramatică;
  • modul în care sunt scrise articolele, și anume scrierea cu majuscule, erori repetate de ortografie,
    erori de traducere, semne de punctuație care induc dramatism, alarmare etc.;
  • formulări evazive care conduc la presupuneri, lansarea de zvonuri sau conspirații (sursa)

Articolul precedentMai odios decât Salam! Smiley, reținut pentru că ia bani să cânte și chiar cântă!…
Articolul următorCea mai râvnită hartă: care sunt materiile prime critice care s-ar putea găsi în adâncurile României şi în ce zone?