Absorbția fondurilor europene: România în 16 ani de UE – câți bani am primit și câți am plătit. Top programe românești, pe ministere

La 1 ianuarie 2023, România a împlinit 16 ani de apartenență la Uniunea Europeană, prilej și pentru noi să ne uităm la absorbția financiară de fonduri europene.

Am strâns date oficiale de la Ministerul Finanțelor și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pentru primii 15 ani și 11 luni de la aderarea la UE. Cifrele reflectă absorbția financiară de bani europeni, nu și rezultatele care ar trebui să se simtă în viața de zi cu zi a beneficiarilor, adică a întregii societăți românești.

În perioada 1 ianuarie 2007-30 noiembrie 2022, Uniunea Europeană a pompat în România 79,985 de miliarde de euro, iar România a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 26,458 miliarde de euro. Rezultat net: 53,527 miliarde de euro – fonduri absorbite de România de la UE în plus față de contribuția noastră la bugetul Uniunii.

• În Cadrul financiar multianual 2007-2013, România a absorbit 36,68 miliarde de euro, din totalul de 40,25 miliarde de euro pe care le-a avut la dispoziție, însemnând o rată de absorbție de 91%. De precizat că aici intră și 2,75 miliarde de euro, fonduri de pre-aderare, care au fost absorbite de România după 1 ianuarie 2007.
• În Cadrul financiar multianual 2014-2020, România a avut la dispoziție 51,6 miliarde de euro, din care a absorbit 39,1 miliarde de euro, rezultând o rată de absorbție de 75,7%, în condițiile în care mai putem cheltui  bani UE din această alocare până la finalul anului 2023.
• În Cadrul financiar multianual 2021-2027, România are la dispoziție fonduri europene de 51,9 miliarde de euro, din care a absorbit, 0,37 miliarde de euro, adică 0,7% rată de absorbție. Asta pentru că cele 16 programe operaționale ale României au fost aprobate în anul 2022. În 2023, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene susține că va lansa Lansarea a unui „peste 200 de apeluri de proiecte, în valoare de 20 miliarde euro aferente perioadei de programare 2021–2027 în cadrul celor 16 programe operaționale aprobate de către Comisia Europeană”, pentru beneficiari publici și privați. Între timp, programatorii din Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) trebuie să termine de dezvoltat sistemele SMIS2021 și MySMIS2021, prin care se depun și se gestionează proiectele UE 2021-2027. STS a primit sarcina destul de târziu, la începutul lunii decembrie 2022.
• Prin programul NextGenerationEU, lansat de Uniunea Europeană ca răspuns la criza COVID-19, România are la dispoziție 17,4 miliarde de euro, din care a absorbit 3,7 miliarde euro, adică 21,4%, deocamdată. Pentru acești bani, România trebuie să aplice o serie de reforme, printre dificile, printre care și cea a pensiilor și a pensiilor speciale, asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Topul programelor operaționale 2014-2020 – stadiul absorbției

Urgența guvernului este să închidă perioada de programare 2014-2020 și să salveze cât mai poate din fondurile rămase neabsorbite, până la finalul anului 2023: circa 10 miliarde de euro, adică un sfert din banii alocați în cel de-al doilea ciclu financiar pe care România l-a prins în UE.

Rata de absorbție de 75,57% pe perioada 2014-2020 cuprinde și plățile directe la hectar, bani pe care fermierii români îi primesc direct, fără să fie nevoie de proiecte, precum și avansurile acordate de Comisia Europeană la programele românești, înainte de începerea proiectelor.

Problema de absorbție este la programele operaționale, care necesită dezoltarea de proiecte, mai ales în zona publică, de infrastructură, mediu și de dezvoltare în teritoriu. Este vorba despre fondurile europene structurale și de investiții, unde rata de absorbție a ajuns la 71%.

În anul 2022, „rata de absorbție a crescut de la 50% la 71%” – s-a lăudat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, într-un comunicat transmis de MIPE publicației StartupCafe.ro, pe data de 5 ianuarie 2023. El a preluat ministerul în mai 2022, înaintea sa fiind în funcție tot un liberal, Dan Vîlceanu.

„Până în acest moment, sumele totale primite de la Comisia Europeană, reprezentând prefinanțări și rambursări aferente programelor finanțate din FESI (PO Infrastructură Mare, PO Competitivitate, PO Regional, PO Capacitate Administrativă, PO Asistență Tehnică, PO Capital Uman, PN Dezvoltare Rurală, PO Pescuit și Afaceri Maritime) și din FEAD (POAD) se situează la aproximativ 25,9 miliarde euro (5,4 miliarde euro în 2022), ceea ce reprezintă 71% rată de absorbție din alocarea UE aferentă acestor programe. În urmă cu aproximativ un an, rata de absorbție era de 50%” – a transmis MIPE.

De asemenea, în anul 2022, s au semnat 2.171 contracte de finanțare cu beneficiarii, în valoare totală de aprox. 3,6 miliarde euro.

Situația pe programe operaționale, în perioada 2014 – 2 decembrie 2022 (suma atrasă reprezintă rambursări de cheltuieli de la UE și avansuri plătite de UE la începutul ciclului financiar, fără proiecte):

1. PO Asistență Tehnică gestionat de MIPE (Marcel Boloș, PNL): 260.676.538 euro (78,34%).
2. PO Infrastructură Mare (MIPE, Boloș): 7.128.760.610 euro (76,34%).
3. PN Dezvoltare Rurală (Ministerul Agriculturii, Petre Daea, PSD): 7.675.729.292 euro (69,98%).
4. PO Capital Uman (MIPE, Boloș): 3.094.540.987 euro (67,33%).
5. PO Capacitate Administrativă (Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila, UDMR): 372.787.027 euro (66,15%).
6. PO Regional, AM POR de la (MDLPA, Cseke, UDMR): 4.617.413.883 absorbiți, adică 67,31% rată de absorbție.
7. PO Competitivitate (MIPE, Boloș): 1.556.315.942 euro (65,4%).
8. PO Pescuit și Afaceri Maritime (Ministerul Agriculturii, Daea): 90.789.173 euro (53,91%).

La aceste programe operaționale de fonduri europene structurale și de investiții se adaugă fondurile europene cu plăți directe, fără proiecte, respectiv FEGA (plățile directe în agricultură) și POAD (ajutoarele în alimente pentru persoanele defavorizate):

• Fondul European de Garantare Agricolă – FEGA(Ministerul Agriculturii-Daea): 12.539.195.518 euro (94,32%).
• PO Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate (MIPE, Boloș): 322.195.376 euro (64,83%).

De precizat că PO Infrastructură Mare, PO Capital Uman, PO Competitivitate, PN Dezvoltare Rurală și POAD au fost suplimentate de Uniunea Europeană, prin redistribuiri de la alte programe, motiv pentru care și rata lor de absorbție s-a mai diminuat ca procent din alocarea totală.

În plus față de aceste fonduri, România a mai luat bani de la UE și prin mici programe de cooperare teritorială cu țările vecine, care nu au fost puse la socoteală în această listă.

În 2023, România afirmă că își propune să mai absoarbă fonduri structurale și de investiții de peste 6 miliarde de euro. Dacă va reuși, ar ajunge la o rată de absorbție de peste 95% pe partea de fonduri structurale, conform obiectivului invocat recent de MIPE. Practic, prin dezangajare, România își asumă să piardă cel puțin 5% din fondurile structurale alocate pe perioada de programare 2014-2021. (startupcafe.ro)