Deși cu greu a obținut un sfert din voturile celor care s-au prezentat la urne la alegerile parlamentare, adică mai puțin de 1/8 din numărul cetățenilor cu drept de vot ai României, reprezentanții PNL se poartă de parcă ar avea o largă susținere populară, scrie Patrick Andre De Hillerin în Libertatea.
Domnul Cîțu, premierul guvernului cu același nume, pare a fi luat guvernarea pe persoană fizică, vorbind mereu despre măsurile unui guvern de coaliție la o superbă persoană I singular. Dar așa procedează aproape fiecare ministru al acestui cabinet, totul rezumându-se la „Eu am decis”, „Eu fac”, „Eu nu sunt de acord”, „Eu, eu, eu”.
Cumva, este normal. Trăim într-o epocă a individualismului feroce și, chiar dacă pe 6 decembrie nu s-au votat indivizi, ci liste de partid, nu avem parte de o organizație care să guverneze în numele și interesul tuturor cetățenilor acestei țări, ci de o adunare a vătafilor mai multor domenii, coordonați de un vătaf principal, ajutat de doi vice-vătafi fără portofolii.
Chiar dacă deciziile cu adevărat importante se iau la Cotroceni sau la Vila Lac 2, în miniședințe de guvern informale și neconstituționale, prezidate de însuși președintele țării, domnului Cîțu i s-a dat suficientă libertate încât să poată interpreta, după posibilitățile proprii, rolul omului de stat dur, arogant și cinic.
În acest moment, PNL a deschis mai multe fronturi pe care-și etalează puterea dată de 12,5% din voturile cetățenilor cu drept de vot. Pe unul dintre aceste fronturi, PNL, prin vocea premierului și prin cea a ministrului muncii, în principal, se dă o luptă crâncenă cu oamenii plătiți de statul român. Aceștia, aruncați toți, la grămadă, în categoria „bugetari”, sunt arătați cu degetul și puși la zid că iau bani de la buget fără criterii de performanță. Practic, premierul Cîțu ne spune insistent și foarte convins de cuvintele sale, că bugetarii își iau banii de pomană. El însuși fiind, din 2016, bugetar.
Să luăm acest caz, de exemplu. Cazul bugetarului Cîțu. Și să vedem dacă, aplicând principiile fluturate de premierul Cîțu, bugetarul Cîțu își merita salariul pentru anul 2020.
Așadar, atunci când a promovat bugetul pentru 2020, ca ministru de finanțe, domnul Cîțu și-a asumat niște obiective foarte precise: PIB de 1.129.200.000.000 de lei, venituri totale de 360.149.000.000 de lei și cheltuieli de 400.695.000.000 de lei, rezultând un deficit de 40.546.000.000 de lei, adică 3,59% din PIB.
Acestea au fost obiectivele bugetarului Cîțu. Care au fost, la finalul anului 2020, realizările bugetarului Cîțu?
Păi, PIB-ul n-a fost de 1.129,2 de miliarde de lei, ci de doar 1.040 de miliarde de lei. Încasările la buget nu au fost de 360,149 de miliarde de lei, ci de doar 322,518 de miliarde, iar cheltuielile nu au fost de 400,659 de miliarde de lei, ci de 424,434 de miliarde de lei. Astfel, în locul unui deficit de 40,546 de miliarde de lei, reprezentând 3,59% din PIB, a rezultat un deficit de 101,916 de miliarde, reprezentând 9,79% din PIB.
Și-a îndeplinit bugetarul Cîțu obiectivele ca ministru de finanțe? Și-a atins domnia sa indicatorii de performanță stabiliți la începutul anului 2020? Nu, nici pe departe.
Și-a primit domnul Cîțu, bugetarul, salariul de bugetar în întregime pentru anul 2020? Da.
A fost domnul Cîțu, bugetarul, pedepsit pentru neîndeplinirea obiectivelor asumate și a indicatorilor de performanță? Da. Astăzi domnia sa nu mai este ministru de finanțe. Este prim-ministru.
Voi crede, așadar, vorbăria premierului legată de performanța bugetarilor și de plata acestora în funcție de realizări de-abia în ziua în care premierul Cîțu va lua măsuri severe în ceea ce-l privește pe ministrul de finanțe Cîțu, care nu a fost în stare să realizeze obiectivele asumate pentru 2020.
Da, e drept, a fost pandemie. Dar a fost pandemie pentru toți bugetarii pe care îi pune Florin Cîțu la zid. Toți aceștia au dreptul ca în 2020 să nu fi performat, așa cum n-a performat nici ministrul de finanțe. Ba chiar au dreptul de a fi pedepsiți prin promovarea pe o funcție mai importantă și mai bine plătită, asemenea fostului ministru de finanțe. Nu toți însă. Doar cei care nu și-au îndeplinit obiectivele și care nu au atins parametrii de performanță prevăzuți în contracte și, cum e cazul fostului ministru de finanțe, chiar în legi precum Legea Bugetului.
Citeşte întreaga ştire: Un caz de bugetar promovat pentru nerealizări. Ce-a promis și ce a făcut Florin Cîțu ca ministrul de finanțe
