Șomajul a coborât în România sub media UE. De ce Spania și Finlanda au cel mai înalt șomaj (GRAFIC)

Rata șomajului coboară la 5,5% în martie, sub media Uniunii Europene. Spania, Finlanda și Grecia sunt campioanele europene ale șomajului. România și Spania conduc clasamentul șomajului în rândul tinerilor, cu rate de peste 26%, potrivit Eurostat.

Spania a avut întotdeauna o rată a șomajului mai mare decât media, dar acolo, ca și la noi, aproximativ jumătate din numărul șomerilor lucrează în economia informală, în timp ce primesc și ajutorul social din partea statului.

Și în România „tinerii apar ca fiind șomeri, dar nu sunt”, spune un expert care explică ce înseamnă economia paralelă, „ale cărei dimensiuni au crescut și care s-a diversificat”.

Șomajul în rândul tinerilor din mediul rural depășește 30%, deși în România există peste 34.000 de locuri de muncă neocupate. Discrepanța se datorează faptului că joburile sunt concentrate în marile orașe, în vreme ce în zona rurală oportunitățile sunt limitate (agricultura e mecanizată, salariile sunt mici), spune un expert pe piața muncii, într-un interviu pentru publicul HotNews. El spune că tinerii au așteptări salariale mai mari și că sunt atrași de economia informală sau ilegală – „economia de cazinou” – unde câștigurile pot fi rapide.

HotNews a discutat cu Cătălin Ghinăraru despre dezechilibrele economice, criza demografică, migrația tinerilor calificați și presiunea unei populații vârstnice. Ghinăraru este profesor la Facultatea de Adiministrație și Afaceri a Universității București, este fost secretar științific al Institutului Național pentru Cercetare în Domeniul Muncii și cel pe care-l sună Comisia Europeană atunci când vrea să afle detalii despre piața muncii din România.

Creșterea economiei formale „trage după ea” în tandem și economia informală. Mulți tineri apar statistic ca șomeri, dar ei activează în această economie paralelă. Lipsa unor date precise îngreunează aplicarea de politici eficiente, crede specialistul citat.

De asemenea, adaugă el, asistăm la un efect Stolper-Samuelson și brain drain: Integrarea piețelor cu niveluri diferite de dezvoltare (ex: România vs. UE) duce la pierderea sectoarelor de vârf în țările mai puțin dezvoltate. Tinerii calificați emigrează, iar cei cu calificări reduse rămân în economia informală. De asemenea, îmbătrânirea populației și menținerea seniorilor pe piața muncii pot reduce oportunitățile la intrarea tinerilor pe piața muncii.

Cazul Spaniei

Spania se confruntă cu probleme structurale, inclusiv o dependență puternică de sectoare precum turismul și construcțiile, care sunt mai vulnerabile la recesiunile economice și la fluctuațiile sezoniere.

Alte motive pentru care șomajul în Spania e ridicat:

• Lipsa diversificării industriale: Regiunile cu mai puțină industrie, cum ar fi Andaluzia și Insulele Canare, au o rată a șomajului mult mai mare decât zonele mai industrializate, cum ar fi Țara Bascilor
• Contracte temporare: Piața muncii este caracterizată de o pondere mare a contractelor temporare, ceea ce duce la instabilitate a locurilor de muncă și la o rată a șomajului mai mare, în special în perioadele de încetinire economică
• Rigiditățile pieței muncii: Politicile istorice ale pieței muncii, influența puternică a sindicatelor și adaptarea lentă la condițiile economice în schimbare au contribuit la șomajul ridicat
• Factori demografici și sociali: Schimbările în rândul populației apte de muncă și creșterea participării femeilor la forța de muncă au jucat, de asemenea, un rol important

Cazul șomajului ridicat din Finlanda

Rata șomajului din Finlanda este, de asemenea, ridicată din cauza unui mix de provocări demografice și economice:

• Îmbătrânirea populației: Finlanda are o structură îmbătrânită a populației, cu rate scăzute ale natalității și o forță de muncă în scădere, ceea ce face dificilă ocuparea locurilor de muncă și menținerea creșterii economice
• Necorelarea competențelor: Există o discrepanță între competențele pe care le au persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și ceea ce au nevoie angajatorii, în special în sectoare specializate precum asistența medicală
• Emigrația: Mulți finlandezi pleacă în străinătate pentru oportunități mai bune și salarii mai mari, reducând și mai mult rezerva de lucrători calificați. În 2024, în Finlanda, grupurile ocupaționale cu cea mai mare incidență a ocupațiilor deficitare au fost: profesioniștii din domeniul sănătății, lucrătorii din construcții și meserii conexe (cu excepția electricienilor) și lucrătorii din servicii personale. Pe de altă parte, grupurile ocupaționale cu cea mai mare incidență a ocupațiilor excedentare au fost: profesioniștii din domeniul juridic și profesioniștii din domeniul științei și ingineriei
• Necorelarea cererii cu oferta de muncă: Preferințele privind condițiile de muncă și salariile adesea nu se armonizează între angajatori și cei aflați în căutarea unui loc de muncă, ceea ce duce la posturi vacante neocupate și la șomaj. (HotNews.ro)