Statistici recentă arată că, în România, o familie cumpără de sărbători de patru ori mai multă mâncare decât e necesar. Circa 49% din risipa alimentară din România se realizează la nivelul gospodăriilor individuale ale populației și ar însemna anual 2,5 milioane de tone de alimente, potrivit Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Potrivit unei analize Economedia, românii aruncă anual o cantitate mare de alimente, suficient cât să umple 127.500 de camioane. Aliniate în coloană, aceste camioane reprezintă distanța de la București până la München. Cantitatea aruncată anual ar putea hrăni orașul Cluj-Napoca timp de 20 de ani. De asemenea, până la 50% din toată risipa alimentară o produc consumatorii individuali din orașe, conform „Ghidului anti-risipă” realizat de Food Waste Combat, din anul 2020. Mâncarea gătită este cel mai des risipită, spun cei de la Food Waste Combat, aceasta reprezentând 24% din totalul de alimente, după care urmează fructele și legumele cu 22%, respectiv 21%; pâinea și produsele de panificație în procent de 20%, laptele și produsele lactate 11%; 1% carnea și 1% alte alimente care nu sunt menționate.
În același timp, românii cheltuie între 30% şi 40% din venit pentru alimente, comparativ cu media în UE de 10%, conform datelor Comisiei Europene, în timp ce la nivelul Uniunii Europene, în fiecare an, se risipesc peste 59 de milioane de tone de alimente, ceea ce înseamnă 132 kg pe persoană, transmite site-ul Consiliului European.
De ce aruncă românii atât de multă mâncare în timpul sărbătorilor de Paște
Românii nu sunt obișnuiți să estimeze cantitățile de mâncare de care au nevoie și tind să cumpere mai mult, de frica de a nu avea destul pe masa de Paște. Totodată, există și tradiția de a umple masa de sărbători, când vin persoanele dragi în vizită. „Nu estimezi corect porțiile, că nu ai acest obicei. Mai este și faptul că nu știi exact câți îți vin la masă. Este treaba asta românească, că nu vrei să-i zici și nu vrei să deranjezi întrebând direct. Mai este ceva care vine, cumva, antropologic din istoria noastră de români: această frică să n-avem destul, să n-avem stoc în caz că se închid prea mult magazinele, cum era înainte, că se închideau mai mult timp. De asemenea, este și ideea socială de a nu ne fi masa goală când vin oamenii la noi. E un mix de obicei cultural, abilități tehnice de a ne gestiona mâncarea și trauma generațională”, a explicat Cami Gui, Fondatoarea „Clujul Sustenabil”, pentru Economedia.
Potrivit sursei citate, oamenii au mai multe alegeri atunci când merg la cumpărături, însă specialiștii consultați de Economedia sugerează că trauma generațională a privațiunii duce la fenomenul de risipă alimentară, care s-a menținut în timp și s-a dezvoltat și odată cu perpetuarea consumerismului la nivel global. „Mă duc cu gândul acum la un lucru observat despre oamenii care erau în altă situație, și anume cei care au ieșit din închisorile comuniste, din aparatura de represiune politică din perioada 1946-1965. Stocau mere sau pâine până se stricau, pentru că rămăseseră cu trauma din anii de detenție, pe principiul: „Să fie acolo, căci nu se știe niciodată”. Evident că trauma prin care a trecut fiecare român tânăr, nu a fost chiar atât de gravă, în acest context. Există, însă, în continuare impactul ăsta: să fie acolo mâncare. Generații diferite au frigiderele pline, în măsuri diferite. Și cu cât vorbim despre oameni mai vârstnici, cu atât frigiderele sunt mai pline la propriu. E o traumă și o nevoie de asigurare a viitorului în caz că se întâmplă ceva”, spune sociologul Barbu Mateescu pentru Economedia.
Cum ar putea proceda românii, dar și supermarketurilor pentru a reduce risipa
Specialiștii consultați au declarat că magazinele ar putea să dedice campanii produselor care nu se vor cumpăra în perioada Paștelui. „În loc să facă acele promoții de „șase la preț de patru”, ar putea pune vânzare accelerată la stocuri care clar nu se vând. După Paște, ajungeau să fie vândute sau retrase foarte multe produse, ori erau estimate pe stoc prea mare, iar oamenii nu cumpărau chiar atât. Ar putea face o estimare realistă la ce ar putea face vânzarea accelerată, din produsele care de obicei „scăpau” după Paște”, a declarat pentru sursa citată menționează activista Cami Gui.
Aceasta propune românilor luarea mesei împreună cu prietenii și rudele, la care fiecare aduce ceea ce a rămas după Paște, sau un picnic cu vecinii din zonă. Depozitarea alimentelor este esențială în păstrarea mai lungă a valabilității alimentelor și preparatelor. De exemplu, verdețurile se pot păstra timp de săptămâni întregi dacă le înfășori în prosoape umezite sau dacă pui produse în congelator. Maioneza sau sosurile de usturoi sunt populare de sărbători și necesită o utilizare mai specială. Iar în cazul în care rămân resturi, rețetele creative pot fi o salvare a alimentelor. (sursa)
