Horea Vușcan, un afacerist controversat din Oradea, care a înființat prima platformă de tranzacționare a monedei virtuale Bitcoin din România, a contestat o decizie de impunere a ANAF potrivit căreia are de plătit o creanță de 3,2 milioane de lei, plus majorări de aproape 2,1 milioane de lei, ca urmare a activităților de tranzacționare de criptomonede din perioada 2017-2018.
libertatea.ro: Recent, Curtea de Apel Oradea i-a respins acestuia o cerere de suspendare a deciziei de impunere, din 26 aprilie 2024, emisă de către Direcția Regională a Finanțelor Publice (DRFP) Cluj-Napoca. Afaceristul, foarte activ pe rețelele sociale, propune acum un partid care să aibă drept obiectiv „desființarea ANAF”.
„Organul fiscal a reținut că persoana fizică verificată a efectuat prin conturile bancare atât operațiuni de achiziții de monede virtuale, cât și operațiuni de vânzări de monede virtuale, atât în perioada verificată, cât și anterior.
În acest sens, organul fiscal a constatat că dl Vușcan Horea Tudor a manifestat un comportament investițional raportat la piața criptomonedelor, iar prin numărul ridicat de tranzacții constând în operațiuni de achiziție și vânzare a monedei Bitcoin a urmărit obținerea și marcarea unor câștiguri rezultate din aceste tranzacții.
Organul fiscal a constatat că încasările/câștigurile realizate din vânzarea de monedă electronică nu fac parte din categoria veniturilor neimpozabile, iar acesta nu este scutit de la plata impozitului pe venit. Coroborat cu faptul că moneda virtuală sau criptomoneda, respectiv Bitcoin, a fost convertită într-o monedă clasică (EUR) și transferată dintr-un portofel virtual de pe platformele de tranzacționare într-un cont bancar, organul fiscal a constatat că sumele obținute în anul 2017 și în 2018 reprezintă un venit brut realizat din tranzacționarea monedelor virtuale”, au susținut reprezentanții DRFP Cluj-Napoca.
În urma verificărilor s-a constatat că Horea Vușcan (43 de ani) a obținut un venit suplimentar nedeclarat la organul fiscal în sumă totală de 19.526.319 lei (3,9 milioane de euro la cursul din ianuarie 2025), realizat din vânzări multiple de monedă virtuală Bitcoin: 2.957.868 de lei încasări din vânzarea Bitcoin de pe platforma de tranzacționare Payward Ltd și 16.568.451 de lei încasări din vânzarea Bitcoin de pe platforma de tranzacționare Bitstamp Limited.
Potrivit informațiilor existente în baza de date ANAF referitoare la rulajul conturilor bancare deținute de persoana fizică verificată, au fost identificate 90 de tranzacții bancare reprezentând încasări din vânzarea de monede virtuale Bitcoin.
Omul de afaceri, fost candidat în trecut la Primăria Oradea, a afirmat că monedele virtuale pe care le-a valorificat au fost obținute în urma unui contract de donație, autentificat la notar în 2018, potrivit căruia a primit de la o persoană fizică, în perioada octombrie 2013 – februarie 2014, un număr de 500 de bucăți BTC (Bitcoin), echivalentul sumei de 24.000 de lei.
Acesta a invocat o prevedere a Codului Fiscal care încadrează la venituri neimpozabile sumele sau bunurile, inclusiv titluri de valoare și aur de investiții, primite cu titlu de moștenire ori donație.
A mai susținut, potrivit hotărârii Curții de Apel Oradea, că la momentul primirii monedelor virtuale s-a adresat mai multor autorități publice care ar fi putut avea competențe în precizarea unui regim legal aplicabil acestor monede virtuale, printre care şi Ministerul Finanțelor Publice, respectiv Direcția Generală de Legislație, Cod Fiscal şi Reglementări Vamale. (Dorin Timonea)
Citeşte întreaga ştire: Horea Vușcan, unul dintre primii milionari români din afaceri cu criptomonede, acuzat că „a fentat” bugetul statului cu peste 5,3 milioane de lei
