♦ Iaşiul şi regiunea Moldovei au pierdut din viteza de dezvoltare după Mica Unire în favoarea Bucureştiului, pentru că centrul economic s-a mutat în jurul capitalei ♦ Moldova ar avea o cifră de afaceri de 224 mld. lei în prezent, iar Ţara Românească, în configuraţia din 1859, ar fi avut astăzi afaceri aproape duble, de 406 mld. lei, dacă se scoate din calcul Bucureştiul, care distorsionează datele ♦ Sărbătorirea Unirii Principatelor în 2025 vine într-un moment în care, pentru prima dată în ultimii 150 de ani, regiunile Principatelor Oltenia, Muntenia şi Moldova se unesc prin autostradă sau drum de mare viteză.
Răzvan Botea: Harta judeţelor care aparţineau celor două Principate ale României în urmă cu 166 de ani arată în continuare un ritm de dezvoltare încet, dacă se scoate din calcul Bucureştiul, care distorsionează datele.
Cifra de afaceri cumulată a Munteniei şi Olteniei, în 1859 Ţara Românească, este de 406 mld. lei, adică aproape dublu faţă de judeţele de astăzi care compuneau Moldova din 1859.
Moldova din 1859 cuprinde astăzi însă numai 8 judeţe, în vreme ce Ţara Românească din 1859 cuprinde astăzi 14 judeţe.
Sărbătorirea Unirii Principatelor în 2025 vine într-un moment în care pentru prima dată în ultimii 166 de ani Bucureştiul este pe cale să se unească cu Iaşul printr-o autostradă sau drum de mare viteză: Autostrada Moldovei, construită prin planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi drumul expres care leagă Oltenia de Muntenia.
Inevitabil, o mai bună conectare cel puţin prin infrastructura de transport rutier va aduce un plus de dezvoltare atât Iaşului cat şi zonei Moldovei.
Din punct de vedere economic, Iaşul nu şi-a dorit mutarea capitalei noii ţări formate în 1859 la Bucureşti.
În mod firesc, o capitală atrage investiţii, forţă de muncă şi dezvoltare, iar Iaşiul a pierdut din viteză după Unire. Spre exemplu, după momentul unirii, preţurile locuinţelor din Moldova au scăzut, iar Iaşul şi regiunea au atras mai puţini investitori.
Pe de altă parte, înţelegerea de la momentul respectiv a fost ca Iaşi să rămână capitala culturală şi religioasă. Astfel, Patriarhul României provine din Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, deşi Patriarhia Română are sediul la Bucureşti. (ZF.ro)
