♦ Judeţele mici şi mai puţin diversificate economic depind puternic de rolul de angajator al statului, în timp ce regiunile dinamice au economii bazate pe un sector privat robust şi o pondere mai mică a angajaţilor la stat în totalul forţei de muncă ♦ În Giurgiu, Mehedinţi, Teleorman sau Călăraşi, administraţia publică reprezintă o parte semnificativă a pieţei muncii ♦ Judeţe precum Cluj, Timiş şi Ilfov au o pondere mai mică a angajaţilor în administraţia publică.
Ramona Cornea: Harta administraţiei publice din România scoate la iveală o legătură directă între nivelul de dezvoltare economică şi ponderea angajaţilor în sectorul public. Statisticile oficiale privind angajaţii din administraţia publică şi apărare arată că judeţele cu economii mai puţin dezvoltate, precum Giurgiu, Mehedinţi sau Teleorman au o pondere semnificativă a bugetarilor din această categorie în totalul angajaţilor.
La nivel național 212.062 de persoane lucrează în administrația publică (aproape un sfert sunt în Capitală), reprezentând 3,70% din totalul angajaților români.
Județul Bihor se află pe locul cinci în țară, cu o pondere de 2,60% pondere a angajaților în administrația publică din totalul angajaților, după Ilfov (1,80%), Cluj (2,20%), Timiș (2,30%) și Sibiu (2,40%).
Calculele pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS) evidenţiază rolul administraţiei publice ca principal angajator în regiunile unde sectorul privat oferă oportunităţi limitate de muncă.
Aşadar, în judeţele cu economie mai puţin diversificată, cum ar fi Giurgiu (6,7%), Mehedinţi (6,8%), Teleorman (6,1%) sau Călăraşi (6,0%), administraţia publică reprezintă o parte semnificativă a pieţei muncii. Aceste regiuni depind adesea de sectorul public pentru ocuparea forţei de muncă, ceea ce arată că sectorul privat este slab dezvoltare în aceste judeţe. De asemenea, zonele sudice (Teleorman, Giurgiu, Călăraşi) şi estice (Vaslui, Tulcea, Vrancea) înregistrează ponderi ridicate ale angajaţilor în sectorul public. (ZF.ro)
