În urmă cu opt ani, în dimineaţa zilei de Duminică, 13 noiembrie 2016, o alunecare de teren a determinat prăbușirea versantului Dealului Ciuperca. Versantul a venit la vale pe o lungime de 70 de metri după prima ninsoare din acel sezon de iarnă.
Alunecarea de teren a distrus cascada, aleile, instalaţiile electrice şi de apă, precum şi toate amenajările urbanistice. Gabioanele masive de piatră au fost rupte, iar dalele care acoperă aleile au fost dislocate. Aleea care leagă punctele de belvedere din vârful dealului a fost distrusă în mai multe locuri, iar accesul la grădina publică a fost blocat. În cădere, valul de pământ a rupt toate conductele şi reţelele de electrice. Dincolo de distrugerile materiale importante, doar întâmplarea și ora matinală au făcut să nu existe victime umane.
Distrugerea grădinii publice ”Ciuperca” – o investiție de 1,94 milioane de euro finanțată din fonduri europene (Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013) – a fost cauzată de lucrările defectuoase de ”modernizare” efectuate de Primăria Oradea.
A fost un proiect prost, implementat și mai prost, iar consecinţele nu au întârziat să apară. Vinovat pentru ce s-a întâmplat a fost găsit, așa cum ne-am așteptat: dealul. Nici conducerea primăriei, nici proiectantul, nici constructorul nu au plătit. La Ciuperca, singurul vinovat a fost dealul că n-a rezistat nici măcar un an sub povara mărețului proiect de ”modernizare”.
De atunci au trecut, iată, opt ani și acest punct de atracție al orașului atât de îndrăgit de orădeni și de turiști zace în continuare în paragină. Accesul la grădina publică a rămas blocat, autoritățile locale PNL nefiind în stare să-l redeschidă pentru public. În schimb, locul a devenit atractiv pentru păscutul animalelor. Să ne reamintim că, vara aceasta, doi berbeci au fost surprinși pe deal, în dreptul parcării restaurantului.
Au trecut deja opt ani și de când proiectele europene și ”marile realizări” duduie în Oradea.
Însă, în ciuda propagandei oficiale, Oradea nu este nicidecum ”campioana” României la atras de fonduri europene. Municipiul nostru se clasează abia pe locul 5 în topul național la capitolul valoarea totală a proiectelor eligibile (1,6 miliarde lei) și locul 6 în ceea ce privește raportul dintre valoarea proiectelor și numărul locuitori (9086 lei/locuitor), în urma unor orașe precum Buzău, Brăila, Sibiu, Craiova și Târgoviște.
Datele Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, pentru perioada 2019-2023, plasează Craiova pe primul loc în clasamentul municipalităților cu peste 200.000 de locuitori, cu o valoare totală a proiectelor eligibile de 3,5 miliarde de lei. În rândul municipalităților reședință de județ, cu mai puțin de 100.000 de locuitori se detașează drept campion administrația PSD a Târgoviștei (2,2 miliarde lei).
Au trecut opt ani de când dezvoltarea locală și bunăstarea orădenilor au luat-o la vale…
Nivelul scăzut al salarizării a ajuns una dintre cele mai grave probleme ale economiei locale și ale locuitorilor județului.
Conform datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică, câștigul salarial mediu brut în luna august 2024, la nivel național, a fost 8.443 lei, în timp ce în județul Bihor a fost de doar 7.040 lei, adică cu 1400 de lei mai puțin. Cu 7040 de lei, Bihorul a coborât pe locul 24 în topul salarizării, după Ialomița, Dâmboțiva, Călărași, Neamț, salariile bihorenilor fiind încă foarte departe de media națională și de nivelul de bunăstare dorit!
Opt ani de la dezastrul de la Dealul Ciuperca, o comemorare tristă care arată că realitatea orădeană bate propaganda PNL.
