O persoană care are suspiciunea că nu i s-a înregistrat contractul de muncă poate afla pe loc dacă are un contract activ, în urma unei simple vizite la Inspectoratul Teritorial de Muncă, unde completează un formular.
Alina Mitran: Chiar dacă amploarea fenomenului muncii „la negru” este mult diminuată comparativ cu ce se întâmpla acum 10-20 de ani, inspectorii de muncă descoperă încă patroni care nu încheie contracte cu angajații sau o fac doar de formă, acestea nefiind înregistrate. Domeniul cel mai expus este cel al construcțiilor, iar persoanele care sunt folosite fără contract au, de obicei, educație precară și cunoștințe minime în privința drepturilor de care ar trebui să beneficieze.
Angajații „la negru” fără voia lor – pentru că sunt și persoane care, din diverse motive, acceptă plăți fără contract, fie pentru că beneficiază de alte prestații pe care astfel le-ar pierde, fie pentru că au datorii la bănci etc. – au suspiciuni în momentul în care sunt obligați să plece, nemulțumiți de remunerație sau de condițiile de muncă ori nu mai sunt primiți la lucru. Atunci fac sesizări la Inspectoratul Teritorial de Muncă, însă sunt situații în care angajatorul nu poate fi tras la răspundere, neexistând niciun document care să ateste prezența la lucru a celui care reclamă că a fost folosit fără contract.
„Incidența cea mai ridicată este în domeniul construcțiilor. Și constatăm în ultima perioadă că numărul de zile pentru care un angajator îl folosește (n. red. – fără contract) este din ce în ce mai redus, fapt care este un lucru pozitiv, dar pe de altă parte acest lucru ne îngreunează nouă munca de identificare, pentru că aflăm că a lucrat într-o anumită unitate sau zonă după ce a plecat și de obicei nu-i mai găsim”, spune inspectorul-șef al ITM Olt, Cristian Ungureanu.
„Angajatorul e obligat să dea un contract la momentul la care s-a încheiat”
Muncitorii fără contract fac sesizările, în cele mai multe cazuri, la plecare.
„Le spunem – dar duceți-vă la serviciu, prezentați-vă să vă găsim acolo și să vă putem lua declarație dumneavoastră, direct – și ne spun – «Păi, nu mă mai primește»”, a explicat Ungureanu cum decurg discuțiile.
Alteori, persoanelor li se înmânează un formular de contract, însă acesta nu este mai departe înregistrat în Registrul Electronic al Salariaților (REVISAL), nu li se rețin și nu li se plătesc contribuțiile etc.
Faptul că angajatul are un formular de contract pe de o parte constituie o probă a faptului că s-a aflat în respectiva unitate, iar pe de alta pe baza lui persoana care sesizează neregula poate acționa împotriva angajatorului, contractul fiind un document din care decurg anumite drepturi și obligații.
„Obligația angajatorului este să înmâneze un contract de muncă la momentul la care s-a încheiat, când se semnează de ambele părți. (…) Și acasă poți să-l studiezi în amănunt și să vezi că data începerii activității este la date de…. Automat, faptul că nu l-a înregistrat în REVISAL este un impediment, dar putem să-l corectăm, să-l înregistreze și mai târziu, cu sancțiunea de rigoare”, explică șeful ITM.
Deși mai puține, sunt și situații în care, chiar dacă contractul angajatului nu este înregistrat în REVISAL (legislația prevede înregistrarea acestuia cel târziu în preziua începerii activității), angajatorul face dovada – prin state de plată, pontaje, plata contribuțiilor – că acesta a fost executat.
Răspunsul că ai contract activ, pe bază de CNP
Persoanele care vor să verifice dacă au un contract de muncă activ primesc răspunsul pe loc, la sediul ITM. Pe baza completării unui formular prin care se dă acordul pentru interogarea bazei de date, inspectorul de muncă accesează baza de date folosindu-se de CNP-ul solicitantului și oferă răspunsul pe loc
„Foarte mulți ne sună și ne întreabă dacă au sau nu au contract, numai că prin telefon e un pic mai complicat, pentru că trebuie să facă dovada că este el și că nu îi folosește altcineva CNP-ul. Și îi chemăm să vină cu buletinul la ghișeu”, a mai precizat Ungureanu.
Șeful ITM Olt mai precizează că angajații, în situația în care vor să reclame diverse nereguli, trebuie să știe că angajatorul controlat nu va afla niciodată de la inspectorii ITM cine a făcut sesizarea.
„Pot să facă și sesizări anonime, noi mergem și verificăm și sesizări anonime, doar că nu avem cui să dăm răspuns în situația asta”, a mai spus Ungureanu.
Cel mai des, angajații reclamă neplata la timp a salariilor și a altor drepturi, nerespectarea timpului de repaus, neacordarea concediului de odihnă. Cele mai puține, doar o cincime din total, sunt sesizările privind condițiile necorespunzătoare de lucru (lipsa echipamentului etc.). (adevarul.ro)
