Patrick Andre De Hillerin: A fost o perioadă foarte grea pentru rețelele electrice din România, mai ales pentru cele din Dobrogea. Trei week-end-uri consecutive cu furtuni puternice în județele Tulcea și Constanța au lăsat fără curent zeci de localități. Penultima și ultima furtună (care a atins viteze record ale vântului, de 144 de kilometri la oră, în Jurilovca, Tulcea) au provocat pene prelungite de curent în 46 (prima furtună) și 44 de localități din județul Tulcea. Au fost localități în care energia electrică a lipsit între 8 și 24 de ore, dar au fost și multe în care n-a fost curent câte două-trei zile.
Oamenii, nu neapărat informați, au început să-i certe pe primari pentru că nu au curent. Doar că primarii nu au, în aceste cazuri, absolut nici o vină. Nici măcar Guvernul, mama și tatăl tuturor relelor, nu prea poate fi învinuit. Pentru că furnizarea, distribuția și transportul energiei electrice aparțin din ce în ce mai mică măsură statului român. Producția? Da, încă mai este dominată de către stat, dar nu va mai dura mult.
Statul român,
oricare ar fi fost el, fie că a folosit banii bunicilor sau ai părinților noștri, fie că i-a folosit pe ai noștri, a investit mult, timp de aproape 80 de ani, în rețelele de distribuție a energiei electrice. Și în capacitățile de producție. Capacitățile de producție nu au fost privatizate, era și prea puțin convenabil pentru „investitori“, dar a privatizat furnizarea și distribuția. Inclusiv rețelele din orașele și comunele țărișoarei.
Rațiunea privatizării rețelelor de distribuție a fost pretinsa incapacitate a statului de a mai investi în modernizarea și întreținerea acestor rețele. Așteptările clienților și clauzele din contractele de privatizare presupuneau investiții majore în modernizarea rețelelor de transport și distribuție: cabluri, transformatoare etc.
N-a fost cazul. Companiile care au cumpărat rețelele de distribuție a energiei electrice au investit prioritar în marketing, publicitate și în sistemele de contorizare.
Au investit este, totuși, mult spus. Pentru că de cele mai multe ori contoarele au fost plătite de către clienți, de exemplu. Branșamentele la rețea, de asemeni, sunt plătite, de cele mai multe ori, de către clienți, dar nu sunt proprietatea lor. Da, oricât de straniu ar suna în capitalism, tu plătești totul, cabluri, manoperă, stâlpi etc., dar, la final, trebuie să cedezi proprietatea asupra acestor lucruri către furnizor. Nu e superb?
Dar, surpriză, s-a descoperit
dușmanul colectiv, entitatea din cauza căreia sistemul energetic românesc nu merge cum trebuie, iar energia este uluitor de scumpă.
Ministrul Energiei etc., Sebastian Burduja, s-a întâlnit săptămâna trecută cu niște băieți din Energie. Din Energie fiind, băieții nu pot fi decât deștepți. Deștepți fiind, ei nu pot spune decât lucruri deștepte.
Iar cel mai deștept lucru pe care l-au spus a fost că prosumatorii au devenit un pericol pentru sistemul energetic național.
Pam-pam!
Prosumatorii sunt
acei indivizi care și-au construit, pe casă sau pe lângă casă, diverse instalații care produc energie electrică. În general, vorbim de panouri fotovoltaice, dar nu ne limităm la asta, teoretic. Practic, da.
Ei bine, cu fonduri de la stat, prin programul „Casa Verde“, dar mai degrabă fără acești bani, românii au reușit să ajungă la borna de 100.000 de prosumatori. Oameni care produc energie electrică din fotovoltaicele instalate pe proprietatea lor. Problema este că băieții și fetele astea, prosumatorii ăștia care sunt legați la rețea, produc, atunci când îi ajută soarele, 1,2 GW.
Este enorm. Centrala de la Cernavodă, cu cele două reactoare ale sale funcționând în același timp, produce 1.380 de MWh.
Consumul mediu al României este de 6,5 GWh.
Ei bine, se întâmplă, nu știe nimeni cum, ca 1,2 GWh să vină, pe timp de zi, de la prosumatori, de la oameni care nu sunt nici mari companii energetice, nici investitori strategici, nici nimic.
Și nu e bine,
sigur nu e bine că populația își poate furniza singură energie electrică, fără să mai stea la mâna companiilor către care statul român a cedat această componentă strategică e economiei sale.
Ne pregătim să băgăm sute de milioane de lei în companii private care vor produce energie electrică, în viitor. Banii ăștia ar urma să vină din PNRR, mai ales partea de împrumuturi.
Dar nu e bine ca oamenii să producă de capul lor energie electrică și să mai aibă și pretenția de a o băga în rețea.
Ministrul Burduja, al Energiei etc., s-a arătat îngrijorat de această tendință. Trebuie făcut ceva pentru a mai opri acest avânt al prosumatorilor care au avantaje pe care alții nu le au.
Care ar fi avantajele pe care prosumatorii le au și nu le au marii producători de energie electrică?
Hmm, nu prea există. Există, însă, presiunea de a nu avea în rețea energie ieftină.
Oricâte subvenții ar primi producătorii și furnizorii de energie electrică, se pare că nu le ajung. Oricât de exagerate le-ar fi tarifele pe care le percep pentru energia electrică, incluzând transport și alte alea, se pare că nu le ajunge.
Cineva produce energie ieftină, vrea să o bage în rețea, dar rețeaua, săraca, e veche, pentru că hoții care au privatizat-o nu și-au respectat obligațiile de modernizare. Aceiași privatizatori sau urmașii lor pretind că nu pot prelua energia prosumatorilor, că exagerează și ăștia cu producția lor, că una, că alta.
Faptul că 1/6 din producția
diurnă de energie electrică a României provine din panourile fotovoltaice ale micilor producători este uluitor. În statisticile oficiale, acest aport de energie la sistemul național nici măcar nu apare. Dar el există. Și este posibil să se dubleze în doar un an.
Cu bani proprii sau cu subvenții de la stat, românii pot produce energie electrică din panouri solare.
Nu e bine, trebuie limitați, taxați suplimentar, omorâți.
În același timp,
ministrul Burduja (al Energiei etc.) se laudă că statul român va mai dărui companiilor private din zona distribuției de energie încă 174.042.935,42 euro sub formă de ajutoare de stat.
Va fi energia electrică mai ieftină după ce noi, contribuabilii, vom dărui bogații domeniului cu aproape 180 de milioane de euro? Deloc. E scump transportul, n-avem ce face.
N-avem ce face?
Ba da.
Așa cum au existat rețelele de Internet de cartier, cu mulți ani în urmă, ar putea exista și rețele electrice.
Și fără să depindă de șnapanii care au privatizat pe nimic companiile de stat?
Aveți energie electrică în exces, produsă în casă, cât să nu vă doară capul? Bravo. Mai trageți niște cabluri prin pământ, către vecini, și chiar nu veți mai suferi când mastodonții electricității nu-și fac treaba.
Cu 1.200 de MWh produși de prosumatori, sistemul energetic al României se dovedește a fi unul dintre cele mai penetrabile din UE.
De ce să nu profităm? (catavencii.ro)
