O analiză a 281 de studii din 36 de țări, publicată în British Medical Journal în această lună, a constatat că incapacitatea unora de a renunța la înghețată, chips-uri și bomboane poate avea mai puțin de-a face cu autocontrolul și mai mult cu dependența pe care o generează alimentelor ultra-procesate sau UPF.
“Combinarea carbohidraților rafinați și a grăsimilor, adesea găsite în UPF-uri (alimentele ultra-procesate), pare să aibă un efect supra-aditiv asupra sistemelor de recompensă ale creierului, mai presus de oricare macronutrient luat individual, ceea ce poate crește potențialul de dependență al acestor alimente,” arată studiul.
Utilizând aceleași criterii pentru a măsura dependența de substanțe, cercetătorii au constatat că 14% dintre adulți și 12% dintre copii erau dependenți de alimentele ultra-procesate.
Ce sunt alimentele ultra-procesate?
Alimentele ultra-procesate au un conținut ridicat de grăsimi, carbohidrați și zahăr. În plus, ele au foarte puțin sau deloc valoare nutritivă.
Un articol publicat în 2019 în jurnalul Public Health Nutrition le descrie ca fiind “predispuse la supracompensare.”
Aceste alimente includ înghețată, chips-uri, cheeseburgers, cartofi prăjiți, băuturi răcoritoare, prăjituri, bomboane și fursecuri.
Alimentele ultra-procesate au fost, de asemenea, legate de o serie de probleme de sănătate, inclusiv un risc crescut de dezvoltare a diabetului și a bolilor cardiovasculare, cancer și depresie la femei. De asemenea, ele au fost legate de declin cognitiv, precum demența.
Dependența de alimente
Dependența de alimente nu este clasificată ca o boală mentală în ghidul pentru profesioniștii din domeniul sănătății pentru diagnosticarea tulburărilor mintale.
“A existat o susținere convergentă și constantă pentru validitatea și relevanța clinică a dependenței de alimentele ultra-procesate,” a declarat Ashley Gearhardt, profesor la Universitatea din Michigan și autor principal al studiului, într-un comunicat de presă citat de eu.usatoday.com.
“Prin recunoașterea faptului că anumite tipuri de alimente procesate au proprietăți similare substanțelor adictive, am putea să contribuim la îmbunătățirea sănătății la nivel global.”
Simptomele dependenței de alimente pot include dorința de a mânca chiar dacă te simți sătul, consumul de mai mult decât intenționai sau continuarea consumului unui aliment în ciuda consecințelor negative.
Chris van Tulleken, medic și autorul cărții “Ultra-Processed People,” a declarat pentru The Guardian că “alimentele ultra-procesate nu sunt cu adevărat alimente. Scopul alimentelor este de a asigura hrănirea. Scopurile principale ale alimentelor ultra-procesate sunt profitul și creșterea financiară.”
Relația noastră cu alimentele
Gearhardt a declarat pentru The Guardian că alimentele ultra-procesate (UPF) au schimbat relația organismului nostru cu alimentele, în principal sistemul nostru de recompensare legat de grăsimi și zaharuri.
“Sistemul nostru de supraviețuire a intrat în hiperactivitate,” a spus Gearhardt.
Acest lucru se realizează prin intermediul dopaminei. Conform studiului, atunci când cineva consumă alimente ultra-procesate, au un vârf de dopamine, ceea ce îi face să se simtă bine. Se simt rău atunci când nivelul dopaminei scade și apoi își doresc acea senzație plăcută. Așa că caută mai multe alimente ultra-procesate.
Acest proces este similar cu ceea ce se întâmplă în organismul nostru atunci când consumăm alcool, țigări sau alte substanțe care dau dependențe. Deși știm că etanolul și nicotina sunt substanțele adictive din alcool și țigări, cercetătorii încă nu știu exact ce cauzează efectul similar al alimentelor ultra-procesate.
Cu toate acestea, Van Tulleken a declarat pentru The Guardian că nu toată lumea va dezvolta dependență de ele.
“Circa 90% dintre oameni pot încerca alcoolul fără a dezvolta o relație problematică,” a spus el.
“Atunci când oamenii experimentează dependența de alimente, aceasta este aproape întotdeauna legată de produsele ultra-procesate.” (ziare.com)
