♦ Marii jucători din comerţul cu amănuntul au circa 90.000 de angajaţi, în timp ce marii producători de software au crescut până la 71.000 de angajaţi ♦ „Practic, dacă vrei să investeşti în Europa, în zona asta de tehnologie, te uiţi în primul rând la România şi la Polonia” ♦ „Aşteptăm să vedem şi care va fi impactul noilor măsuri fiscale pe această industrie, mai ales cine va absorbi acest impact – angajatul sau angajatorul?”
ZF.ro: IT-ul, mai exact companiile care au ca obiect de activitate realizarea softului la comandă, a fost cel mai mare creator de locuri de muncă din rândul companiilor mari şi mijlocii, arată o analiză a ZF pe baza topului celor mai mari 10.000 de companii din România, furnizat exclusiv pentru ZF de către Bridge to Information.
Topul celor mai mari 10.000 de companii din România, care reprezintă 78% din cifra de afaceri totală şi 2 milioane de locuri de muncă, stă la baza selecţiei companiilor pentru Anuarul ZF Cele mai dinamice companii din România, care va apărea pe piaţă luna această.
Cu acest ritm de creştere susţinut, activităţile de realizare de software devin al doilea mare angajator, după comerţ, în rândul primelor 10.000 cele mai mari companii din economia locală. Marii jucători din comerţul cu amănuntul din top 10.000 au circa 90.000 de angajaţi în total, în timp ce marii producători de software au crescut până la 71.000 de angajaţi în total.
Raluca Pârvu, business manager al BPI România
Sectorul IT este motorul creşterii pieţei muncii din ultimii ani. În marile centre urbane (Bucureşti şi alte patru – cinci oraşe din România), nevoile sunt numeroase şi stringente, pe toate palierele acestei industrii, mai ales în cele cu înaltă valoare adăugată: roboţi şi automatizări, inginerie industrială, cybersecurity, inteligenţă artificială (AI), dar şi în centrele de suport şi testare
Dacă în anii trecuţi comerţul şi industria ocupau primele locuri în clasamentul celor mai dinamici angajatori, acum este pentru prima dată când producătorii de software conduc la numărul de locuri de muncă create. În anii trecuţi, comerţul avansa cu circa 10.000 de noi angajaţi de la an la an.
„Cred că dacă ne uităm la piaţa europeană în zona de servicii IT, România este foarte bine poziţionată şi are un renume extraordinar pe care ni l-am construit de-a lungul timpului.“
„Cred că faptul că inginerii români, programatorii români au acces în atât de multe companii de succes la nivel internaţional cântăreşte foarte mult. De-a lungul timpului, orice client din Vest care a lucrat cu o companie românească a fost impresionat de capacitatea noastră de a înţelege businessul, de a comunica, de cunoştinţele noastre de limbi străine, în special în ceea ce priveşte limba engleză. Iar faptul că România face parte din Uniunea Europeană este un alt lucru care ne ajută foarte mult”, a spus în cadrul emisiunii de business ZF Live Adrian Blidăruş, fondatorul Softelligence şi EVP Encora Europe.
Compania locală de inginerie software Softelligence este una dintre cele mai cunoscute companii antreprenoriale locale şi are aproximativ 300 de angajaţi. În plus, Blidăruş spune că piaţa locală de IT s-a stabilizat şi că, alături de Polonia, ţara noastră este una dintre principalele destinaţii de investiţii din Europa pentru acest segment.
„Practic, dacă vrei să investeşti în Europa, în zona asta de tehnologie, te uiţi în primul rând la România şi la Polonia, pentru că ele sunt două ţări care sunt integrate în Uniunea Europeană. Dacă vrei să construieşti ceva, cred că e mai simplu într-o ţară care este deschisă, are o bază de talent foarte bună, an pe an apar noi ingineri şi noi oportunităţi de dezvoltare. Piaţa s-a stabilizat, oamenii au învăţat să lucreze la un nivel corporativ foarte bun. Eu aş zice că România e o destinaţie foarte atractivă pentru companiile americane şi nu numai”, a detaliat Adrian Blidăruş.
În 2023, acest avânt al recrutării ar putea fi frânat de modificările fiscale ce îi vizează pe angajaţii din sectorul de IT. Astfel, angajaţii din IT care au venituri de peste 10.000 de lei brut vor plăti impozitul pe venit, având în vedere că până acum erau scutiţi de plata acestui impozit.
Raluca Pârvu, business manager al BPI România, companie de consultanţă în management şi resurse umane, spune şi ea că sectorul de IT are un cuvânt greu de spus în evoluţia pieţei de muncii din ultimii ani.
„Sectorul IT este motorul creşterii pieţei muncii din ultimii ani. În marile centre urbane (Bucureşti şi alte patru – cinci oraşe din România), nevoile sunt numeroase şi stringente, pe toate palierele acestei industrii, mai ales în cele cu înaltă valoare adăugată: roboţi şi automatizări, inginerie industrială, cybersecurity, inteligenţă artificială (AI), dar şi în centrele de suport şi testare”, a spus ea pentru ZF.
Cu toate acestea, ea spune că se observă deja şi în acest sector unele încetiniri sau schimbări consistente.
„Există şi pe plan local consecinţe ale concedierilor care au avut loc în tech în ţările mature, delocalizări către ţări cu un cost al muncii mai mic ori chiar transformarea joburilor. De exemplu, în domeniul testării, piaţa din România caută mai ales testare automata şi mai puţin pe cea manuală. Există însă în continuare mulţi profesionişti IT care preferă să lucreze remote pentru giganţii tech din lumea întreagă şi nu caută joburi pe piaţa din România.”
Astfel, Raluca Pârvu susţine că presiunea pe angajatori este deosebită, candidaţii sunt puţini, curtaţi de mulţi angajatori simultan şi jocul cererii şi ofertei este oarecum dezechilibrat.
„Aşteptăm să vedem şi care va fi impactul noilor măsuri fiscale pe această industrie, mai ales cine va absorbi acest impact – angajatul sau angajatorul?” (Ramona Cornea)
