Elena Nandriş, fost primar al comunei Mahala și un lider important al comunității românești din Ucraina, a cerut autorităților de la București să sporească implicarea în apărarea drepturilor populației de etnie română din regiunea Cernăuți, a informat Agerpres.
Nandriș și-a exprimat îngrijorarea cu privire la implementarea noii Legi a învățământului din Ucraina care limitează drepturile minorităților în ceea ce privește educația. Concret, controversata lege impune ca școlile care predau în limba minorităților, inclusiv în limba română, să introducă treptat ore de predare în limba ucraineană.
„Eu cred că Guvernul României ar trebui să se implice mai insistent în apărarea limbii noastre române, pentru că noi o pierdem şi nouă ne pare foarte rău. Noi iubim limba noastră, noi ne zbatem pentru limba noastră, noi o preţuim mai mult decât voi acolo. Noi am spus totdeauna: vrem să vorbim, vrem să cântăm şi să ne rugăm în limba noastră. Noi vorbim în limba strămoşilor noştri de ani de zile”, a spus el.
Și a continuat: „Astăzi sunt 551 de ani de când suntem români. Şi acum, în câţiva ani, distrugem totul. Ne doare foarte mult. Mulţi din România nu înţeleg asta. E durere când îţi pierzi limba. Noi aici nu avem putere să facem ceva. Legea merge mai departe. Nu au cedat nicio literă din lege”.
În comuna Mahala sunt două licee, unul cu 411 elevi şi celălalt cu 320 de elevi, în care cursurile se predau în prezent exclusiv în limba română. Începând cu anul şcolar viitor, predarea în ucraineană devine obligatorie din clasa a V-a. În primul an de gimnaziu, elevii trebuie să înveţe minimum 20% din materii în ucraineană, procentul crescând până la 80% în ultimii doi ani de liceu.
Analistul ucrainean de origine română Serghei Hacman consideră că orice cetăţean al Ucrainei are obligaţia de a cunoaşte limba oficială a statului, dar subliniază că minorităţile trebuie să aibă dreptul de a învăţa în limba maternă.
„Atunci când vorbim de educaţie, vorbim de drepturile unei persoane pe două niveluri: dreptul lui ca minoritate şi dreptul lui ca şi cetăţean al unui stat. Este normal când este un echilibru în aceste drepturi, fără exagerare într-o parte sau în alta. Când exagerăm într-o parte, noi formăm o persoană care nu se poate dezvolta în statul în care el stă, dacă nu învaţă limba ţării acelui stat, iar în cealaltă parte, el îşi pierde identitatea, dacă nu are dreptul de a învăţa în limba maternă”, a punctat el.
Legea învăţământului din Ucraina a fost modificată în 2017. Concret, școlile cu predare în limba rusă au trecut la studierea tuturor disciplinelor în limba ucraineană de la 1 septembrie 2020, iar școlile minorităţilor naţionale care vorbesc într-o limbă a Uniunii Europene, deci inclusiv românii, trebuie să introducă treptat limba ucraineană din septembrie 2023.
Citeşte întreaga ştire: Românii din Ucraina cer Guvernului de la Bucureşti să apere învăţământul în limba română din Cernăuţi
