Puterea de la Budapesta atacă autoritățile de la București ca să distragă atenția de la problemele interne și de la alianța cu Vladimir Putin, arată specialiștii consultați de „Adevărul”.
În ultima perioadă, Ungaria s-a evidențiat ca statul care fie a contestat mecanismele UE, fie s-a opus sancțiunilor Uniunii față de Rusia sau a cerut să nu mai fie sprijinită Ucraina. Acum, mesaje deloc prietenoase vin și față de România.
Primul politician care a dat tonul a fost Németh Zsolt, președinte al Comisiei de politică externă din Parlamentul maghiar, care a acuzat că autoritățile române îi împiedică pe secui să-și arboreze drapelul privind așa-zisul „Ținut Secuiesc”. MAE a reacționat prompt, l-a convocat pe ambasadorul Ungariei la București și i-a comunicat faptul că „dezaprobă” comentariile lui Németh, fiind aduse argumente că drepturile minorităților sunt respectate. Mai mult, a cerut ca oficialii maghiari să reacționeze „cu responsabilitate”.
Urmarea: Németh Zsolt a mai avut o intervenție publică, pe Facebook, unde a criticat statul român că nu respectă drepturile minorităților, așa cum s-a angajat după Primul Război Mondial și criticându-l pe șeful diplomației române, Bogdan Aurescu. Mai mult, a subliniat că Ungaria îi sprijină pe secuii din România, inclusiv în folosirea „liberă a simbolurilor oriunde vor, inclusiv în instituții și spațiul public”.
„Înjosirea” României
Ziarul pro-guvernamental „Magyar Nemzet” a publicat un articol foarte dur despre eșecul diplomației române, catalogată drept „tip chelner”, aluzie la faptul că România răspunde prompt la solicitările UE și ale Statelor Unite, însă care nu a fost în stare să asigure intrarea țării în Schengen. „Președintele Klaus Iohannis, prim-ministrul Nicolae Ciucă, ministrul de Externe Bogdan Aurescu, politicienii de frunte ai coaliției guvernamentale au prezentat timp de mai multe luni procesul (n.r. – de intrare în Schengen) ca fiind o poveste de succes, pentru ca, ulterior, refuzul fără îndoială surprinzător al Vienei, care s-a prevalat de valul de migranți, să înjosească la nivel maxim diplomația română”, notează ziarul maghiar. De altfel, cotidianul a subliniat că diplomația de la București i-a adus „doar decorații occidentale” lui Iohannis, nu rezultate.
Ca tabloul să fie complet, sub coordonarea diplomaților maghiari, la Cluj a fost oficializată organizația Corpul Consular Cluj Napoca (CCCN), structură care urmărește să dubleze, iar pe viitor probabil să substituie activitatea Uniunii Consulilor Onorifici din România, potrivit informațiilor „Adevărul”. Ultima organizație menționată e recunoscută de MAE, în timp ce CCCN urmărește să-și extindă influența, în condițiile în care șefia va reveni consulului general maghiar, Gresza Csaba, date fiind prevederile din actul constitutiv.
Săgețile, trimise cu bună știință
Valeriu Turcan, fost consilier prezidențial, susține că demersul Budapestei se înscrie într-un registru mai vechi al retoricii naționaliste, pentru a mai distrage atenția de la problemele interne. „Politica de stat a vecinilor noștri cu privire la Transilvania este foarte bine cunoscută la București. E o anumita continuitate acolo, nu e nimic nou. Multe acțiuni, fapte, declarații, politici și programe care vin dinspre Ungaria nu au nimic de-a face cu spiritul european și riscă să afecteze modelul european al bunei înțelegeri între comunitățile etnice din România. Au tot fost provocări sau baloane de încercare pentru a testa reacția României. Așadar, este doar un nou act din aceeași piesă. Dar este o agendă paralelă cu nevoile reale ale cetățenilor. La firul ierbii, maghiarii și românii au fix aceleași probleme: locurile de muncă, sănătatea publică, inflația, facturile mari la energie”, a precizat Turcan.
De aceeași părere e și consultantul politic Adi Zăbavă: „Ne putem gândi și că la vârful Ungariei se dorește o tensionare a relațiilor, arătând cu degetul spre modul în care România s-a comportat cu minoritatea maghiară, mascând probleme interne pe care Ungaria le are în principal din perspectivă economică”. Mai mult, acesta susține că o „băgare a bățului prin gard” în relația cu un stat vecin e o atitudine întâlnită de mai multe ori în cazul Ungariei.
„Din când în când vor fi unii care vor apăsa aceste butoane știind că vor obține atenție și reacții”, atenționează și politologul George Jiglău, care subliniază că Budapesta profită de faptul că autoritățile române nu sunt prea intersare de politicile pentru comunitatea maghiară, ceea ce lasă posibilitatea de a acționa vecinului de la vest.
Problema izolării și Rusia
La rândul său, politologul Cristian Pîrvulescu susține că strategia pare una prin care Budapesta, pentru a ieși din izolarea europeană, pentru relațiile privilegiate cu Rusia, încearcă să agite minoritatea sa din diferite state, ca să pună presiune pe statele din care fac parte, pentru a nu mai sprijini Ucraina. „Ungaria mizează pe naționalism, suveranism și evident pe sprijinul Rusiei pentru a reface simbolic, ideologic, Ungaria Mare”, a completat Pîrvulescu.
Politologul George Jiglău susține că autoritățile române trebuie să se mai aștepte la asemenea reacții, pentru că vor mai fi reacții naționaliste, dat fiind că suntem vecini, iar ei au o comunitate importantă. Nu în ultimul rând, apare problema raportării lui Orban față de Rusia, deja evidentă: „E clar că Guvernul Orban acționează ca un cal troian. O să mai fie asemenea reacții și după ce se termină războiul din Ucraina”
Legat de posibila influență rusă, Turcan e de părere că nu este exclusă această cheie de interpretare, însă demersul e mai degrabă din inițiativă maghiară și profită și de reacțiile MAE care nu pune piciorul în prag, deși provocările se repetă. „Cât despre legătura complexă și de notorietate, dintre Budapesta și Moscova, probabil că anumite speranțe sunt hrănite dinspre Est. Moscova are o întreagă tradiție în a crea dependențe politice și economice speculând frustrări istorice și abordări ideologice neadaptate realității. Dar nu aș merge atât de departe cu analiza încât să concluzionăm că fac aceste lucruri la comanda Rusiei. Le fac pentru că asta știu să facă și cred că s-au și obișnuit cu reacții slabe, să nu zic leșinate, ale MAE”, a conchis Turcan. (adevarul.ro)
