Unde ne adăpostim în caz de cutremur? Un inginer spune că povestea cu statul sub grindă sau sub tocul ușii este doar o… poveste de la 1960.
Dr. Ing. Lucian Melinceanu, preşedintele Asociaţiei Inginerilor Constructori Proiectanţi de Structuri din România: „Un lucru important: ne gândim, tot timpul, unde ne adăpostim în caz de cutremur. În mod normal, ar trebui să ne adăpostim lângă cel mai important punct de rezistență din casă. Când spun această frază, toți zic: păi și de unde știu eu unde e ăla? Ar trebui încet-încet să ne educăm și să știm fiecare, la noi acasă, care este cel mai sigur loc, cel mai puternic stâlp, cel mai puternic perete. Trebuie să realizăm că povestea cu statul sub grindă sau sub tocul ușii este o poveste de la 1960”, a spus dr. Ing. Lucian Melinceanu, preşedintele Asociaţiei Inginerilor Constructori Proiectanţi de Structuri din România.
„Adăpostirea sub grindă este valabilă pentru planșeele de lemn și nu se mai potrivește în ziua de astăzi”, a mai spus specialistul.
„La un moment dat, în 2019, un ziar a titrat: Peste 2500 de clădiri se vor clătina în cazul unui cutremur în București. Mă bucur! De-asta le proiectăm: să se clatine! Să disipe energie, să consume energie”, a adăugat Dr. Ing. Lucian Melinceanu.
Cutremurele din Turcia și Siria ne fac să ne gândim ce s-ar întâmpla și în România în caz de seism puternic.
Sunt blocurile noastre sigure în caz de cutremur? Probabil răspunsul adevărat îl vom afla chiar la cutremur. Dar până atunci, putem lua câteva decizii înțelepte atunci când cumpărăm un apartament. (sursa)
România este una dintre țările cu cel mai ridicat risc seismic din Europa
În ultimul secol, în România s-au înregistrat 13 seisme majore, care au afectat peste 400.000 de oameni și s-au soldat cu mai bine de 2.000 de victime.
În ceea ce privește daunele provocate, doar dacă ne referim la puternicul cutremur de pământ produs la 4 martie 1977, valoarea totală a pagubelor a depășit echivalentul a 1,8 miliarde de euro. Au murit atunci 1.500 de oameni, iar peste 35.000 au rămas fără casă, informează Worldbank.org.
Cel mai puternic seism înregistrat în România în ultimii 30 de ani a avut o magnitudine de 6.0 grade şi s-a produs în octombrie 2004. Cel mai recent a avut loc în ianuarie 2020 și a avut magnitudinea de 5,2 grade pe scara Richter.
Seismicitatea din țara noastră este grupată pe mai multe zone epicentrale. Este vorba despre Vrancea, Făgăraș-Câmpulung, Banat, Crișana, Maramureș și Dobrogea de Sud. De asemenea, există și alte zone epicentrale care se găsesc în Transilvania, Galați, în zona Jibou și râul Târnava, în partea de nord și de vest a regiunii Olteniei, în nordul Moldovei, precum și în Câmpia Română.
Zona seismică de maximă intensitate din țara noastră este Vrancea. Cutremurele vrâncene produc de obicei avarii însemnate, pe o arie foarte mare, acesta fiind o altă caracteristică a acestora.
Bucureştiul este cea mai vulnerabilă zonă urbană care este afectată de seismele produse în Vrancea. Cele mai periculoase zone din Capitală sunt cartierul Pantelimon şi zona Otopeni, alături de Casa Presei Libere şi Băneasa. La polul opus, bucureştenii ar fi cel mai în siguranţă în zona Metalurgiei, IMGB şi Dâmboviţa.
Statistic vorbind, cutremurele cu magnitudinea de 6 grade pe scara Richter și peste se produc de regulă în zona Vrancea odată la aproximativ 10 ani. Cele cu magnitudinea de 7 grade au loc odată la 33 de ani, în timp ce seismele cu magnitudinea de 7,5 grade sau peste se produc la fiecare 80 de ani. (sursa)
