AUR și USR sunt în opoziție, însă se pare că doar unul dintre cele două partide are succes în ”afacerile politice”, pe când celălalt arată tot mai mult ca un business în insolvență.
AUR își întinde rădăcinile tot mai mult pe măsură ce anul electoral 2024 se apropie și utilizează toate instrumentele în acest sens: cu organizații în fiecare județ dar și în alte 18 țări, mizând masiv pe diaspora, dar și cu tot mai multe organizații ”speciale” – organizația de tineret, de femei, de pensionari și de oameni de afaceri.
De asemenea, o analiză Expert Forum arată că AUR țintește și un electorat tânăr folosind masiv rețele precum TikTok. Hashtag-ul George Simion e mai popular în Marea Britanie decât în România, cifrele fiind duble, iar un adevărat boom a fost înregistrat în decembrie 2022, în momentul Schengen. Pe de altă parte, restul politicienilor români par să fie absenți pe TikTok.
Pe de altă parte, USR a rămas în umbră, iar procentul partidului din sondaje a scăzut tot mai mult după alegerile din 2020. De exemplu, un sondaj CURS din ianuarie 2021 plasa USR pe locul trei, cu un procent de 16%, iar AUR pe locul patru, cu 12%. Un sondaj realizat tot de CURS doi ani mai târziu, în ianuarie 2023, plasează AUR pe locul trei, cu 14%, iar USR pe locul patru, cu 8%
Consultantul politic Adrian Zăbavă a explicat pentru Ziare.com care este strategia pe care AUR o aplică și la care USR nu a recurs când era pe culmile succesului electoral, dar și care sunt cele trei cauze ce au determinat prăbușirea USR în sondaje.
AUR – expansiune politică până la cel mai mic nivel
Adrian Zăbavă susține că partidul condus de George Simion mizează pe expansiunea politică până la cel mai mic nivel, lucru pe care USR trebuia să îl facă după succesul răsunător de la alegerile europarlamentare din anul 2019.
”La AUR funcționează ceva ce USR-ul nu a făcut la timpul potrivit. USR trebuia să facă acest lucru pe care AUR îl face acum, adică expansiunea organizației politice până la cel mai mic nivel când era pe val, și anume în vara lui 2019. Dacă după rezultatul extraordinar de la europarlamentarele din 2019, USR și-ar fi folosit resursele pentru dezvoltarea organizațiilor de acest tip local, comunal, din diaspora și așa mai departe și în încercarea de a căuta candidați cât mai buni pentru alegerile locale din 2020, cred că la momentul acesta USR ar fi fost mai sus în sondaje prin prisma puterii partidului în sine. Dar USR nu a făcut asta și cred că vedem cel mai bine analizând rezultatele electorale
Problema USR-ului este că după 2019 nu a reușit să existe acolo unde a câștigat alegerile, în mod paradoxal. Nu a reușit să capitalizeze rezultatul bun de la alegerile europarlamentare și să înmagazineze toată această energie negativă a societății la adresa PSD-ului care a însemnat un vot pentru USR într-o resursă umană care să vină spre partid.
Asta face astăzi AUR. Conștientizează că e necesar să-și construiască rețeaua politică până la cel mai mic nivel și că nu va putea trăi doar pe valul politic, doar pe nemulțumirea socială existentă pe care votul lor se bazează astfel”, explică Adrian Zăbavă.
Cei 3 factori care au dus la picajul USR în sondaje
Consultantul politic punctează că de la momentul sondajului realizat în ianuarie 2020, USR a decontat guvernarea, problemele interne din partid și decuplarea de agenda publică
”De atunci și până acum USR a mai decontat guvernarea și frământările interne ulterioare. Anul trecut USR a trecut prin congrese, o etapă cu un președinte care a câștigat votul și care ulterior a plecat din partid. Când n-ai liniște la tine acasă, nu poți conduce satul, cam așa și USR. Pe lângă cele două lucruri menționate, USR a fost scos în afara jocului de agendă. Nu a fost relevant pe subiectul războiului, nici nu putea fi, era un partid crescut pe seama anticorupției și care a fost pasager pe la guvernare cu anumite lucruri legate de economie, fără să fi existat tema securității naționale”, arată Adrian Zăbavă.
De asemenea, susține că USR a continuat să mizeze pe subiecte legate de corupție în ciuda faptului că interesele societății s-au îndreptat spre problemele de ordin economic.
”În plus, USR a fost scos în afara agendei și pentru că nu și-a găsit propriul orizont în ceea ce privește fondul și subiectele. Dacă ne uităm retrospectiv, puseele de vizibilitate ale USR-ului au fost tot pe subiecte legate de corupție, plagiat sau furt au fost. Nu au reușit să facă vâlvă pe subiectele economice care contează cel mai mult acum. Ok, poate au reușit să pună presiune pe PNL cu plagiatul lui Bode, sau cu achiziția de BMW-uri, dar sunt subiecte care deși stârnesc un interes pentru media, interesul societății pentru ele este mic. Mai important este pentru societate ce se discută despre facturile la energie, despre compensarea prețurilor, despre subvenția la carburant, despre creșterea salariului minim sau a pensiilor, despre inflație. USR nu a reușit să fie un jucător important pe toate aceste subiecte economice. Asta a dus la înjumătățirea scorului și schimbarea clasamentului între locurile trei și patru.
Nereușita guvernării, frământările interne și decuplarea de agenda publică au fost cele trei cauze principale care au făcut ca USR să-și înjumătățească scorul”, concluzionează Adrian Zăbavă. (ziare.com)
