ZF.ro: Relaţiile dintre Bucureşti şi Viena se vor răci după refuzul Austriei de a admite România în Spaţiul Schengen ♦ Atitudine „regretabilă şi nejustificată”, spune preşedintele Klaus Iohannis. ♦ „Un cadou de Crăciun” pentru Vladimir Putin, susţine liderul PSD Marcel Ciolacu.
Austria şi Olanda au votat împotriva aderării României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen. Rezultatul votului nu este tocmai o surpriză. Austria se opunea aderării României şi a Bulgariei, iar Olanda doar aderării Bulgariei. Cum votul a fost dat la pachet, „România şi Bulgaria”, Olanda a votat, pe cale de consecinţă, şi împotriva României. Croaţia, în schimb, a fost primită.
Situaţia este neplăcută nu doar pentru România şi Bulgaria, dar şi pentru UE. Pentru că vădeşte slăbiciunile blocului comunitar: 26 de membri ai UE, având o populaţie de 439 de milioane de locuitori, sunt blocaţi de o ţară mică, cu o populaţie de sub 9 milioane de locuitori.
La ultimul congres al Partidului Comunist Chinez, Xi Jinping, noul „împărat” al Chinei, susţinea că democraţia nu e bună pentru că ea necesită consens, iar, într-o lume atât de grăbită, consensul se obţine greu. De aceea este nevoie de o autocraţie – formă de guvernare în care puterea se află în mâna unui singur om. Adică modelul trebuie să fie China sau Rusia, sugerează Xi. Niciun om care a trăit într-o democraţie nu ar da-o pentru o autocraţie de dragul statului. Dar structura democraţiei care guvernează lumea occidentală şi Europa de Est după căderea Cortinei de Fier are limite, se vede. Pentru că, chiar în democraţie, nu este serios ca un singur membru să-i trimită pe tuşă pe alţi 26 de membri, oricât am ţine cu toţii la dreptul nostru de a fi împotrivă.
„Nu pot înţelege poziţia Austriei în această privinţă”, a spus ministrul german de interne, Nancy Faeser.
Mulţi analişti politici, inclusiv din Austria, au spus decizia Vienei ţine de o agendă internă. La 29 ianuarie 2023 au loc alegeri regionale în landul Austria de Jos. Partidul Popular al cancelarului Karl Nehammer, domină de mulţi ani acest land, dar, în ultimele sondaje, este pe locul al treilea în intenţiile de vot, în spatele a două partide populiste cu care el guvernează. Iar Gerhard Karne, ministrul austriac al internelor, care s-a opus ieri aderării României şi a Bulgariei la Schengen, vine chiar din acest land.
Acum toţi de la Bucureşti se îngrămădesc să dea vina pe Austria, de la preşedinte, premier, până la cel mai neînsemnat ministru. Este frustrant şi pentu ceilalţi, desigur, mai ales dacă faci parte din cei 400.000 de români care-şi petrec, anual, vacanţele în Austria.
Reţelele de socializare sunt pline de injurii. Unii nu mai alimentează la OMV, alţii nu-şi mai cumpără medicamente de la Farmexin.
Totuşi, dincolo de problema de la Viena, trebuie văzută şi problema de la Bucureşti. Ce fel de diplomaţie avem de vreme ce guvernul român se declară uluit de decizia Austriei, anunţată public, adevărat, în urmă cu doar câteva săptămâni? Diplomaţii români de la Viena nu trebuia să ştie că Austria are o problemă cu imigraţia şi că s-ar putea să încerce să-şi scape pielea într-un fel sau altul? Ambasadorul nostru la Viena, Emil Hurezeanu, i-a trimis zilele trecute o scrisoare plângăcioasă preşedintelui Austriei, Alexander Van der Bellen, în care îl imploră să intervină pentru primirea României în Schengen. Doar că preşedintele Austriei ocupă o funcţie onorifică. Nu către aceasa trebuia îndreptată scrisoarea. Şi nu acum câteva zile. Care este rostul diplomaţiei? Rostul ei este să aibă oameni buni care să anticipeze, să ia pulsul societăţii în care au fost trimişi. Să aibă „surse” şi să spună acasă: Vedeţi că ăştia pregătesc ceva! Cum îi convingem?” Toată lumea la Bucureşti este „surprinsă” acum. Surprinsă de ce? Cât Franţa, Germania, Olanda se opuneau aderării României la Schengen, Austria a stat la locul ei. De ce să-şi bată ea capul cu povestea asta? Acum iată rezultatul şi nimeni de la Bucureşti şi de la ambasada noastră de la Viena nu l-a anticipat.
Bulgaria ameninţă Olanda cu represalii. A încercat şi Traian Băsescu, fostul preşedinte, în urmă cu mulţi ani, când Olanda s-a opus aderării României. Şi ce i-a ieşit? A blocat câteva ore la vamă vreo 2-3 tiruri cu lalele. Atât. Boicotezi businessul austriac în România. Pai cum? Nu mai cumperi de la OMV! Şi dacă OMV are preţul cel mai bun din piaţă şi, în plus, este şi la colţul blocului, cumperi sau nu? Companiile austrice au 67.000 de angajaţi în România. Sunt 99% dintre ei români. Nu cumperi de la OMV, benzinarul va rămâne şomer.
Rusia duce un război scelerat în Ucraina şi, totuşi, Europa cumpă gaze din Rusia. Afacerile sunt afaceri.
Ce a făcut Austria va avea consecinţe, nu ştim cât de adânci, pentru relaţiile dintre Viena şi Bucureşti. Resentimentul faţă de Austria este în creştere pe Facebook şi pe Twitter, dar în România jumătate din oameni trăiesc la sate şi nu ies din satul lor decât să meargă la doctor „în oraş„. Au auzit ei de Schengen? Ştiu unde e Austria, pe hartă?
La toate frustrările ar trebui să mai adăugăm una: diplomaţia noastră nu a fost acolo unde trebuia să fie, mai ales când a fost cea mai mare nevoie de ea. (Iulian Anghel)
