O tânără din Argeș, care a muncit ani de zile în Anglia ca femeie de serviciu, a rămas fără mare parte din economiile sale, după ce prietenul ei i-a vândut telefonul mobil pe care avusese instalată aplicația de Internet Banking.
Din contul femeii au dispărut 37.787 de lire sterline, din totalul disponibil de aproximativ 54.000 lire sterline, după o serie de tranzacții efectuate în mod fraudulos în perioada aprilie-martie 2019.
Reprezentanții băncii unde femeia avea deschis contul au informat-o că respectivele tranzacții, nouă în total, au fost făcute prin intermediul aplicației 24 Banking, iar la detaliile tranzacţiei fiind realizată menţiunea „videochat”.
Știind că nu a autorizat niciuna dintre cele nouă tranzacții financiare, femeia a cerut ajutorul poliției, în speranța că va da de urma banilor și a hoțului. Misiunea s-a dovedit una extreme de complicată care s-a finalizat fără succes.
Proprietara contului a precizat că făcea personal depuneri din Anglia și din România, atât ea cât și partenerul ei de viață. Cei doi nu foloseau un card aferent contului, iar nimeni altcineva nu știa că ei dețin acea sumă în cont. Au descoperit lipsa banilor în vara anului 2019, când au mers la bancă să facă un transfer bancar către o rudă. Când au primit extrasul de cont au avut un șoc. Oamenilor le lipseau aproape 38.000 de lire sterline
Dispariția banilor din cont a coincis cu vânzarea unui telefon mobil pe care îl foloseau ambii parteneri. În telefon fusese instalată aplicația 24 Banking pe care o utilizau ambii, iar la momentul în care au vândut aparatul unui cunoscut, aplicația fusese dezinstalată. Cel puțin așa au susținut victimele într-o primă fază. Ulterior declarațiile bărbatului s-au mai nuanțat.
Acesta și-a adus aminte că în ziua în care a predat telefonul cumpărătorului, aparatul era descărcat, motiv pentru care nu-și mai amintește dacă a dezinstalat aplicația sau nu. Chiar și așa, a explicat bărbatul, cel care intrase în posesia telefonului său ar fi avut nevoie de parole pentru a putea accesa aplicația și deci pentru a avea acces la bani
Iubitul suspectat
Polițiștii au luat urma banilor, a telefonului incriminat, care între timp fusese vândut sau folosit pur și simplu de n persoane, fără a reuși să adune suficient de multe probe pentru ca hoțul să poată fi dovedit în clar.
Inclusiv partenerul femeii a fost bănuit că a sustras banii din cont. Acesta a fost testat cu ”detectorul de minciuni”, iar răspunsurile au arătat un comportament simulat.
„Când i-ai vândut telefonul lui …era funcţională aplicaţia având salvată parola de logare?” – Răspuns „NU”;
„I-ai cerut lui să vireze bani din contul concubinei tale în alt cont, urmând ca aceştia să-ţi prvină ţie?” – Răspuns „NU”;
„Ai primit prin diferite persoane banii scoşi de din contul concubinei tale, folosindu-i pentru nevoile tale?” – Răspuns „NU”;
Concluziile formulate au fost următoarele: „Răspunsurile numitului la întrebările R1 şi R2 relevante cauzei au produs modificări specifice comportamentului simulat (nesincer), se arată în motivarea instanței
Totuși anchetatorii nu au putut proba că bărbatul femeii a fost cel care, în complicitate cu cel care a cumpărat telefonul, să fi furat banii din cont.
În judecată a fost trimis acest prim cumpărător al telefonului mobil de pe care au fost făcute o parte dintre tranzacțiile din control victimei. El a fost acuzat de către procurori de acces ilegal la un sistem informatic în formă continuată și de efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos în formă continuată.
Atât Tribunalul Argeș, unde cauza s-a judecat pe fond, dar și instanța superioară, Curtea de Apel Pitești, au dispus achitarea bărbatului acuzat că a furat banii din cont din lipsă de probe.
În motivarea Curții de Apel Piteși, la decizia de achitare din 21 noiembrie 2022, judecătorii susțin că nu există probe ”dincolo de orice dubiu” pentru a dovedi că inculpatul trimis în judecat este autorul faptei.
”Neexistând probe certe care să demonstreze deţinerea telefonului Iphone 7 de către inculpat în intervalul temporar analizat, nu se poate pune în discuţie realizarea transferurilor bancare din contul persoanei vătămate, în mod neautorizat, de către inculpat, aşa cum i s-a reţinut acestuia prin actul de sesizare a instanţei. Faţă de toate aceste dubii şi semne de întrebare care s-au născut cu ocazia analizării probelor de către instanţă, putem concluziona că nu se poate realiza o concluzie certă şi dovedită dincolo de orice dubiu rezonabil, asupra săvârşirii faptelor de către inculpat şi asupra vinovăţiei acestuia”, se arată în motivarea instanței.
Atâta vreme cât nu există un vinovat, instanţa a respins și acţiunea civilă a victimei, care solicitase restituirea banilor furați și daune morale de 200.000 de euro.
”Raportat la soluţia de achitare ce se va dispune în cauză, susţinută de concluzia că nu se poate stabili cu certitudine că cele două infracţiuni cercetate au fost săvârşite de inculpatul …, instanţa va respinge acţiunea civilă exercitată de partea civilă”, potrivit motivării instanței. (ziare.com)
