ZF.ro: La ZF Bankers 2022, Eugen Rădulescu, directorul Direcţiei de Stabilitate Financiară din cadrul BNR, a spus că este o copilărie să crezi că leul ar putea să se deprecieze, să se prăbuşească aşa cum s-a întâmplat în criza anterioară, atunci când, în trei luni de zile, cursul leu/euro a crescut cu 30%.
El a spus că BNR are mult mai multe rezerve valutare acum (42 de miliarde de euro, faţă de 25 de miliarde de euro în toamna lui 2008), iar aceste rezerve depăşesc baza monetară (136 de miliarde de lei, 27 de miliarde de euro), adică leii cei mai disponibili.
Rădulescu a menţionat că pur şi simplu dacă BNR ar vinde valută ca să apere cursul, cei care l-ar ataca nu ar avea lei cu care să facă acest lucru.
Într-un grafic prezentat la conferinţă, Rădulescu a arătat stabilitatea cursului valutar leu/euro faţă de fluctuaţiile celorlalte monede din regiune, în special faţă de deprecierea forintului maghiar, Ungaria având cea mai vulerabilă poziţie financiară, ceea ce a determinat şi banca centrală a Ungariei să majoreze dobânda de referinţă la 9,75% (BNR are o dobândă de 4,75%).
Claudiu Cercel, vicepreşedinte BRD responsabil cu pieţele financiare, a menţionat că pentru oricine ar vrea să atace leul ar fi destul de costisitor, având în vedere că ar trebui să împrumute lei ca să cumpere euro la dobânzi destul de mari. Pe lângă acest lucru, BNR are o reputaţie pe pieţele financiare că nu susţine fluctuaţii mari de curs şi că face orice să apere leul.
La conferinţă, Eugen Rădulescu a prezentat şi modul cum Banca Naţională se raportează la deprecierea leului, adică la creşterea cursului. Întâi ia în calcul diferenţa de inflaţie între România şi Europa, care în acest moment este de 15,05% la noi (iunie) versus 8,6% în Europa (iunie), rezultând o diferenţă de 6,45%. Această valoare este raportată la diferenţa dintre creşterea economică din România faţă de cea din Uniunea Eurpeană, care pe datele din primul trimestru indică un plus în favoarea României de 5,8% (în T1 România a avut o creştere economică de 6,5%, iar în Europa a fost de 0,7%). Diferenţa de inflaţie de 6,45% este amendată cu câştigul din creşterea economică de 5,8%, ceea ce rezultă o posibilă depreciere de 0,7% a monedei naţionale.
Acest calcul este făcut pe valorile trecute şi ar putea să sufere modificări în funcţie de evoluţia inflaţiei la noi, care este în creştere, şi creşterea economică, care se preconizează a fi în scădere.
Pentru BNR o depreciere a leului, adică o creştere a cursului de 1-2% nu ar fi o problemă, dar ceea ce se întâmplă pe piaţa valutară arată că este foarte greu şi acest lucru.
Am intrat în vară, iar fermierii încep să încaseze banii pentru recoltă, iar o bună parte este dată la export, ceea ce înseamnă intrări de valută.
Mai degrabă acum BNR face eforturi să nu se aprecieze leul, adică cursul valutar să nu scadă, decât să crească.
Aceasta este situaţia cu cursul valutar.
Având în vedere nivelul extrem de ridicat al inflaţiei – 15%, iar în lunile următoare s-ar putea să vedem un nivel mai ridicat, BNR presează prin politica monetară strânsă pentru creşterea dobânzilor la lei, care au rămas mult în urmă înflaţiei.
BNR nu vrea ca oamenii să-şi piardă încrederea în moneda naţională prin raportare la inflaţie şi de aceea nu susţineo creştere a cursului valutar.
„Pierderea încrederii în moneda naţională ar irosi decenii de politici ce au urmărit consolidarea leului“, a menţionat Eugen Rădulescu.
La nivelul actual al inflaţiei, de 15%, dobânzile la depozite nu prea au cum să ajungă aici şi nici BNR nu cred că ar încuraja acest lucru. Ar fi prea mult pentru finanţarea companiilor şi pentru economie.
Dacă lupta cu inflaţia este pierdută, cel puţin în următorul an, lupta cu euro ar putea fi câştigată dintr-o perspectivă a randamentului.
Dacă cursul va rămâne stabil, la dobânzile actuale de pe piaţă este mult mai rentabil să-ţi ţii economiile în lei şi chiar să-ţi transformi euro în lei şi să stai pe dobânzile la lei.
Când dobânzile la lei erau de 1-2% şi cel mult 3% nu era atât de rentabil.
Dar acum, când principalele bănci din piaţă oferă dobânzi pe un an la lei la 6-6,5%, la stabilitatea cursului, în final, rezultă un câştig în euro de 5,5-6% pe an după toate taxele, ceea ce comparativ cu un câştig la un depozit în euro de 0,1-0,5% este bine.
Chiar şi cu o depreciere a cursului de 1-2%, tot rămâne un câştig de 4-4,5% dacă la finalul unui an în care ţi-ai ţinut banii în lei la dobânzile de astăzi ai face schimbul valutar.
Câştigul este mai mare, chiar mult mai mare, dacă cineva mizează pe titlurile Tezaur vândute de Ministerul Finanţelor. La un an noua dobândă este de 8,25%, cu mult peste dobânda oferită de bănci.
La 8,25% şi cu stabilitatea cursului valutar, ar rezulta un câştig în valută de 8-8,25%. Chiar şi la o depreciere de 1-2% îţi rămâne un randament în euro de 6,25-7%, ceea ce în euro înseamnă destul de mult.
Dacă cineva are suficienţi bani şi cumpără titluri de stat de pe piaţa secundară, la un an are un randament de 9,07%, ceea ce înseamnă că ar putea obţine un câştig de 7-8% în euro.
După apariţia inflaţiei şi mai ales după izbucnirea războiului din Ucraina multă lume şi-a scos economiile şi le-a schimbat în euro, considerând că ar fi o sursă de protecţie mai bună.
Cu dobânzile la lei în creştere – Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania, a menţionat la ZF Bankers că dobânzile la depozitele în lei vor mai creşte – ţinerea banilor în euro rentează mult mai puţin, câştigul fiind mai mare pe lei decât pe euro.
Nimeni nu ştie acum unde va ajunge inflaţia şi la ce nivel vor ajunge dobânzile la lei.
Dar după cum arată lucrurile, este mai rentabil să mizezi pe leu decât pe euro, cel puţin în următorul an. (Cristian Hostiuc)
