Alegeri în Serbia. Circa 6,5 milioane de sârbi cu drept de vot sunt chemaţi la urne să aleagă un nou preşedinte pentru un mandat de cinci ani, dintre opt candidaţi. Actualul mandat al lui Aleksandar Vucic, în vârstă de 52 de ani, expiră la 31 mai. Principalul său contracandidat, generalul în rezervă Zdravko Ponos, în vârstă de 59 de ani, este candidat al coaliţiei de opoziţie.
În Serbia au loc duminică, 3 martie, alegeri prezidenţiale şi legislative, la care actualul preşedinte, populistul Aleksandar Vucic, şi formaţiunea sa, Partidul Progresist Sârb (SNS), caută să-şi reînnoiască mandatele, la 10 ani de la sosirea la putere.
Alegătorii vor desemna un nou parlament, cu 250 de mandate, având de ales între 19 partide şi coaliţii într-un scrutin legislativ anticipat, şi vor vota şi într-un scrutin municipal, în Belgrad şi în alte 13 oraşe sârbe.
Opoziţia proeuropeană este încrezătoare într-un rezultat bun la Belgrad, unde are cele mai multe opţiuni, şi consideră că un eventual triumf în capitală, unde locuieşte un sfert din electorat, ar reprezenta începutul sfârşitului pentru guvernarea lui Vucic, pe care îl critică pentru autoritarismul său în creştere.
Mai multe sondaje de opinie semnalează că Vucic, un fost ultranaţionalist devenit europenist, va obţine majoritatea absolută încă din primul tur al scrutinului prezidenţial, cu o marjă cuprinsă între 52% şi până la 60% din voturi.
Aleksandar Vucic sau Zdravko Ponos
Actualul mandat al lui Vucic, în vârstă de 52 de ani, expiră la 31 mai. Principalul său contracandidat, generalul în rezervă Zdravko Ponos, în vârstă de 59 de ani, şi candidat al coaliţiei de opoziţie „Uniţi pentru Victoria Serbiei”, ar obţine între 16% şi 28% din voturi.
Susţinerea pentru SNS, partidul condus de Vucic, oscilează în sondaje între 45% şi 51%, această formaţiune fiind urmată de „Uniţi pentru Victoria Serbiei”, creditat cu 14% şi până la 20% din voturi.
Conform sondajelor, ar mai urma să intre în parlament şi Partidul Socialist Sârb (SPS), care face parte din coaliţia de guvernământ, alianţa ecologistă de stânga Moramo (de opoziţie), precum şi partidele minorităţilor naţionale.
Unele formaţiuni mai mici de dreapta ar putea reuşi să treacă pragul electoral, stabilit la 3%, deşi acest lucru nu este clar, notează EFE.
Campania electorală a fost umbrită de agresiunea rusă din Ucraina şi de consecinţele pe care această criză le poate avea în Serbia şi în Balcanii de Vest.
Ce promite Vucic
Vucic promite „pace şi stabilitate” pentru ca ţara sa să poată continua dezvoltarea economică şi insistă că Serbia va rămâne pe drumul către integrarea în Uniunea Europeană, principalul partener economic şi cel mai mare investitor al Serbiei.
Totodată, Vucic nu are de gând că impună sancţiuni împotriva Rusiei, prietenul său tradiţional, protector în forurile internaţionale, care nu a recunoscut independenţa proclamată de provincia Kosovo şi care îi furnizează ţiţei şi gaz natural la un preţ bun.
Un sondaj de opinie recent dezvăluia că 50% dintre cetăţeni consideră că Serbia trebuie să aibă o poziţie neutră în criza ucraineană, 25% declarau că sunt de partea Rusiei, 13% de partea UE şi 16% nu au răspuns.
Serbia a început negocierile de aderare la UE în 2015, pe vremea când Vucic era prim-ministru.
Ce promite Ponos
Nici Ponos şi al său partid „Uniţi pentru Victoria Serbiei” nu oferă o politică diferită faţă de Rusia, exprimându-şi în schimb dorinţa de „a recupera instituţiile”, de a obţine separarea puterilor în stat şi de a lupta împotriva corupţiei, de care acuză coaliţia de guvernământ.
Opoziţia insistă că actualul guvern pregăteşte o fraudă electorală, în pofida numărului mare de observatori ai opoziţiei în circumscripţiile electorale, şi anunţă proteste în cazul în care această fraudă se va produce.
Circumscripţiile electorale se deschid duminică, la 05:00 GMT (ora locală 07:00) şi se vor închide la 18:00 GMT. Primele rezultate sau proiecţii sunt aşteptate în timpul nopţii de duminică spre luni. (sursa)
