printreranduri.net: Austria a adoptat cea mai strictă legislație a vaccinării obligatorii din Uniunea Europeană, începând cu 1 februarie 2022. Cine nu se vaccinează, e amendată, iar această lege va rămâne în vigoare până în ianuarie 2024!
Pentru a-și justifica decizia, prim-ministrul Karl Nehammer a declarat că „vaccinarea este o oportunitate pentru societatea noastră de a dobândi o libertate durabilă și continuă, căci virusul nu ne va mai putea restricționa în niciun fel.”
Se și vede, de altfel, cu ochiul liber, cum virusul nu „restricționează” o Europă occidentală cu populația adultă vaccinată în proporție de aproape 90% (cum e și cazul Austriei)…
Pe de altă parte, condiționarea libertății de vaccinare înseamnă exact opusul libertății „durabile” propovăduită de „autorități” și începutul statului polițienesc.
În același timp, Curtea Constituțională a Austriei a solicitat ministrului sănătății ca, până în 18 februarie, să răspundă unui set de întrebări prin care să lămurească resorturile pe baza cărora guvernul federal a luat această decizie cu impact major asupra societății austriece.
Aceste întrebări ar merita puse tuturor guvernelor care au adoptat așa-zisul certificat „verde” pe baza căruia au restrâns drepturile și libertățile oamenilor. Sunt aspecte ce privesc corectitudinea raportării deceselor de COVID, justificarea purtării măștilor de protecție, cuantificarea reală a pericolului pe care-l reprezintă virusul corona, protecția reală a vaccinului pentru transmiterea bolii și multe alte probleme nelămurite de „autorități”.
Prin efortul lui Varujan Vosganian, avem acces la întrebările la care Guvernul Austriei trebuie să răspundă cu celeritate:
1. Care este modalitatea prin care se distinge între persoanele care au murit „DE” sau „CU” COVID 19? În această privință se cere:
– Numărul persoanelor care au murit de COVID 19, cu COVID 19 sau care au murit asimptomatice cu COVID 19.
– Numărul persoanelor internate în ATI pentru COVID-19, persoane internate în ATI pentru altă indicație dar care suferă și de COVID-19, iar în final persoanele internate în ATI pentru altă indicație și (asimptomatice sau cu o evoluție ușoară care nu necesită spitalizare) dar au fost infectate în spital.
2. Care este vârsta medie și vârsta mediană a persoanelor internate din cauza COVID-19 în secțiile normale și unitățile de terapie intensivă și a persoanelor care au murit din cauza COVID-19?
3.1. Care este numărul de decese la 100.000 de cazuri de boală (în general) pe grupe de vârstă și sex? Cât de mare este numărul de spitalizări în unitățile de terapie normală sau intensivă la 100.000 de cazuri de boală, pe grupe de vârstă și sex?
3.2Care este numărul de decese la 100.000 de infecții pe grupe de vârstă și sex? Care este numărul de spitalizări în unitățile de terapie normală sau intensivă la 100.000 de infecții, pe grupe de vârstă și sex?
3.3 Care este numărul deceselor la 100.000 de locuitori, pe grupe de vârstă și sex? Cât de mare este numărul de spitalizări în unitățile de terapie normală și de terapie intensivă la 100.000 de locuitori, pe grupe de vârstă și sex?
4. Ce variante de virus au fost prezente la 1 ianuarie 2022, la 25 ianuarie 2022 și în ce procent din cei infectați sau internați sau decedați?
5. Care este procentul de infecție care apare în diferite domenii ale vieții cotidiene (cum ar fi familia, locul de muncă, cumpărăturile [servicii de bază, alte bunuri], diverse activități de agrement)?
6.Prin ce factor purtarea unei măști FFP2 în interior sau în exterior reduce riscul de infecție sau transmitere?
7.Cum sunt distribuite ratele de vaccinare (împărțite în vaccinare unică, dublă, triplă) pe grupele de vârstă?
7.1 În ceea ce privește infecțiile cu omicron: cât de mare a fost incidența medie de 7 zile în ianuarie 2022 la persoanele fără vaccinare împotriva COVID-19, la persoanele după a doua vaccinare, dar înainte de sfârșitul a 14 zile după a doua vaccinare, apoi la persoanele cu finalizat vaccinare „imunizare de bază” (fără „vaccin de rapel”) și în final la persoanele cu „vaccinare de rapel”?
7.2. Prin ce factor vaccinarea COVID reduce riscul de cazuri severe? Rapoartele din presă au vorbit de până la 95%. Riscul general (nediferențiat în funcție de vârstă și starea de sănătate) de a muri din cauza COVID-19 pare acum a fi de 0,1516%. La ce se referă o eficiență specifică a vaccinării, de exemplu, 95%? Ce înseamnă reducerea riscului absolut și relativ în acest context?
7.3. În ce măsură o primă vaccinare, o a doua vaccinare și o a treia vaccinare reduc riscul de a fi spitalizat din cauza COVID-19 într-o secție normală sau într-o unitate de terapie intensivă sau de a muri din cauza COVID-19? Aceasta masura depinde de varianta (predominanta) a virusului?
7.4. Potrivit rapoartelor din presă, efectul protector al vaccinărilor COVID va scădea în timp. Este adevărat? Deci, care este factorul de protecție după a doua vaccinare cu cel mai des utilizat vaccin la trei luni, șase luni și nouă luni după a doua vaccinare? În fiecare caz se solicită reducerea riscului absolut și relativ.
7.5. Care este proporția persoanelor care au fost vaccinate pentru prima, a doua sau a treia oară dintre cei internați din cauza COVID-19?
7.6. Pare să corespundă stării actuale a științei că persoanele vaccinate împotriva COVID se pot infecta 19 și pot transmite boala. În ce măsură vaccinarea COVID reduce riscul de infecție, boli și transmitere? Se solicită o defalcare dacă această măsură depinde de numărul de vaccinări și/sau de timpul scurs de la ultima vaccinare.
8.1. Care este probabilitatea ca un test biologic molecular negativ pentru SARS-CoV-2 să excludă ca persoana testată în termen de 72 ore pot infecta alte persoane cu SARS-CoV-2 după efectuarea testului? Ținând cont de perioada de incubație: În cât timp după efectuarea testului (negativ) se poate exclude (cu cea mai mare probabilitate) ca o persoană care a fost testată negativ să transmită virusul SARS-CoV-2?
8.2. Cât de mare este riscul de transmitere la o persoană infectată cu SARS-CoV-2 cu o a doua vaccinare în urmă cu trei, șase sau opt luni, comparativ cu o persoană nevaccinată al cărei test PCR a fost negativ cu 24 de ore în urmă?
9.1. Cât de mare este riscul de spitalizare legat de COVID (secția normală sau secția de terapie intensivă) al unui tânăr de 25 de ani nevaccinat pe o perioadă de un an?
9.2. Cât de mare este riscul de spitalizare legat de COVID (secția normală sau secția de terapie intensivă) al unui tânăr de 25 de ani care a fost vaccinat de două ori cu cel mai frecvent vaccin din Austria în a treia, a șasea sau a noua lună după a doua vaccinare, convertită pe o perioada de un an?
9.3. Cât de mare este riscul de spitalizare legat de COVID (secția normală sau secția de terapie intensivă) al unui bărbat de 65 de ani nevaccinat pe o perioadă de un an?
9.4. Cât de mare este riscul de spitalizare legat de COVID (secția normală sau secția de terapie intensivă) al unui bărbat de 65 de ani care a fost vaccinat de două ori cu cel mai frecvent vaccin din Austria în a treia, a șasea sau a noua lună după a doua vaccinare, convertită pe o perioada de un an?
9.5.1. Așa-numita „blocare pentru nevaccinați” nu poate exclude o infecție, de exemplu în familie sau la locul de muncă, dar poate, de exemplu, într-un hotel . Legat de repartizarea riscurilor de infecție pe domenii ale vieții, cu câte puncte procentuale „lockdown pentru nevaccinați” reduce riscul de infecție al unei persoane nevaccinate ?
9.5.2. „Lockdown-ul persoanelor nevaccinate” se bazează, printre altele, pe considerația că persoanele fără vaccinare COVID au un risc mai mare de spitalizare decât persoanele vaccinate, ceea ce este probabil să prezinte un risc mai mare pentru sistemul de sănătate. Acum, riscul de spitalizare este, de asemenea, probabil să depindă în mod semnificativ de vârstă. Este posibil ca ratele de vaccinare să varieze în funcție de grupa de vârstă. În orice caz, acoperirea de vaccinare pentru toate grupele de vârstă ar trebui să fie în jur de 75% din „a doua vaccinare”. Incidența infecției este, de asemenea, probabil să fie distribuită diferit în diferite domenii ale vieții, „blocarea” pentru persoanele nevaccinate excluzând doar anumite surse de infecție pentru acestea. Ținând cont de acești parametri și de amploarea reducerii riscului printr-o a doua vaccinare: Care este efectul procentual al „lockdown-ului pentru cei nevaccinati” asupra poverii spitalicești? Sau în cifre absolute: tabloul de bord arată 1049 de pacienți cu COVID-19 în secțiile normale și 194 de pacienți cu COVID-19 în unitățile de terapie intensivă pentru 24 ianuarie 2022. Cu câte paturi ar fi mai mare ocuparea patului în unitățile de terapie normală și intensivă dacă nu ar exista „blocare pentru nevaccinați”?
10. Cotidianul „Der Standard” a raportat pe 2 decembrie 2021, sub titlul „Mai puține victime ale COVID-19 decât toamna trecută, dar exces de mortalitate mai mare” că au existat cu o treime mai puține decese cauzate de COVID-19 față de anul precedent, dar concomitent un exces de mortalitate săptămânal în intervalul de trei cifre. Este adevărat? Dacă da, cât de mare a fost mortalitatea totală în exces în 2021, care nu poate fi explicată de persoanele care au murit de COVID-19 și cum poate fi explicată această mortalitate în exces?*
Lucrurile nu sunt deloc simple, iar explicațiile sunt necesare pentru a putea distinge între fapte și propagandă.
*Apud Varujan Vosganian (Facebook, 02.02
2022). Sursa originală aici.
PS: Am ajuns, iată, să nu mai vorbim în termeni de oameni sănătoși și bolnavi, ci de vaccinați și nevaccinați. Dacă mai durează mult pandemia asta, o să ajungem, vorba aceluiași Vosganian, să spunem că un mort vaccinat e mai viu decât un viu nevaccinat. (printreranduri.net)
