Prețurile bunurilor de larg consum s-au dus în sus, în același timp cu prețul energiei și cu cel al combustibililor auto. Și, totuși, premierul Cîțu ne spune că trebuie să știm, ca români – toți trebuie să știm – că puterea de cumpărare a crescut. Probabil că principiul e unul simplu: prețurile sunt mai mari, deci sunt mai puternice. Dacă prețurile sunt mai puternice, atunci a crescut puterea. Doar că la cumpărare, nu de cumpărare. Cu aceiași bani ca acum câteva luni cumperi cu 15-20% mai puține lucruri. Sau, reformulând, cumperi azi aceleași lucruri ca acum câteva luni, dar la prețuri cu 15-20% mai mari.
În 2020, PIB-ul României a scăzut cu 4%, dar noi ar trebui să credem că el, de fapt, a crescut. Pentru că așa ne spune Florin Cîțu.
Șomajul a scăzut, ne spune Florin Cîțu. Față de martie 2020, astăzi ar fi mai mulți angajați. În fapt, sunt mai multe contracte de muncă înregistrate, dar numărul angajaților nu a crescut. A crescut numărul celor care au două sau mai multe slujbe, part-time, pe salariul minim, pentru a putea supraviețui, cumva. În vara lui 2020, când datele deveneau apocaliptice, Ministerul Muncii a încetat să mai publice informațiile despre contractele de muncă suspendate și despre cele încetate de la începutul stării de urgență. La începutul lunii iunie 2020 erau 429.000 de contracte de muncă încetate, dar șomajul scăzuse miraculos față de luna februarie a aceluiași an. Sunt mii de firme care s-au închis, mii care și-au redus activitatea, dar Florin Cîțu ne spune că avem mai puțini șomeri decât la începutul lui 2020. Iar noi trebuie să credem, pentru că așa ne spune premierul și candidatul la șefia PNL.
Trăim în epoca în care adevărul nu mai trebuie dovedit, demonstrat. Este suficient ca un personaj să rostească adevărul, propriul adevăr, pentru ca lumea să îmbrățișeze respectiva variantă și să nu mai creadă decât în ea.
Asta, în timp ce apar mii de morți de COVID care au fost ascunși înainte de alegeri, tocmai pentru ca acestea să aibă loc și pentru ca PNL să mai obțină un scor cât de cât rezonabil.
Minciunile domnului Cîțu sunt din ce în ce mai sfruntate și, paradoxal, din ce în ce mai apreciate. Cohorte de pinguini bine dresați, însoțiți de foci supuse, bat din aripioare așteptându-și peștișorii promiși drept recompensă. Dacă ai dubii referitoare la declarațiile triumfaliste ale domnului Cîțu, ți se răspunde cu argumente extrase din aceleași declarații. Fără cifre reale, fără comparații credibile. Pur și simplu, așa a zis Florin al nostru, deci așa trebuie să fie, nicicum altfel.
Norvegia are o bază de date uluitor de amănunțită, publică. Accesând-o, afli instantaneu, la diferență de maximum 24 de ore, toate informațiile pe care le are statul norvegian. Tot, absolut tot, de la numărul nașterilor și al deceselor, cauzele deceselor, banii colectați de stat până la o anumită oră din zi, sursele de colectare, banii cheltuiți, numărul șomerilor, numărul contractelor de muncă active, cantitățile de mărfuri achiziționate de stat sau de către privați, aproape tot ce ți-ai putea imagina ca informație publică există acolo, în timp real. Un astfel de sistem, atât de bine pus la punct, exclude, din start, minciuna responsabililor publici. Și să vrea să mintă și nu ar putea, fiecare afirmație fiind controlabilă pe loc. În România aștepți, în cel mai bun caz, 30 de zile pentru ca o instituție publică să-și decline competența și să te trimită la cules informații pe câmpii. Așa, oricine poate arunca orice minciună în spațiul public. Până să-l contrazici cu date concrete și reale, minciuna a prins și a devenit adevăr indubitabil.
Ni se vorbește despre digitalizare, cu guri largi și aparent convinse de ceea ce ne spun. Dar, în realitate, nimeni din vreun guvern post-1990 nu și-a dorit digitalizarea instituțiilor și informațiilor publice. Iar guvernul actual nu face excepție. Digitalizarea, accesul rapid și liber la informație ar arunca la gunoi toate afirmațiile mincinoase ale guvernanților. Închipuiți-vă o aplicație de telefon care să reacționeze în timp real la anumite cuvinte și fraze-cheie. Legată la o bază de date care să conțină toate informațiile publice, aduse la zi, o astfel de aplicație ar întrerupe discursurile triumfaliste și delirante ale lui Florin Cîțu din două în două secunde. „A crescut puterea de cumpărare a românilor“, ar spune Cîțu. „Nino-nino!“, ar zice aplicația și ar afișa instantaneu toate datele care arată exact contrariul. „Ne împrumutăm pentru investiții!“, ar urla Cîțu. Iar s-ar auzi „Nino-nino!“ și iar am vedea datele care ne-ar spune că banii împrumutați în ultimul an și jumătate s-au dus în orice altceva, dar nu în investiții.
Florin Cîțu a învățat foarte repede lecția împroșcării cu minciuni. Acoperă, zi de zi, cam toate domeniile. N-o să vezi la el vreun tabel, vreun grafic măcar, o serie de date. Nu vedem decât afirmații. Ferme, dar mincinoase.
Ei și? E vreo problemă? E suficient să apară premierul cu un tricou inscripționat cu vreun nume de trupă, e suficient să dea un citat dintr-o melodie celebră și gata, populația aparent gânditoare se dă pe spate și așteaptă să fie gâdilată pe burtică. „Vai, ce premier cool avem!“
La cât de mult minte Florin Cîțu, n-ar fi exclus să aflăm într-o zi că în intimitate ascultă doar manele și că tricourile cu Metallica ascund un tatuaj cât toate zilele cu Vali Vijelie. Oricum, cam așa se comportă și el, și fanii lui: de dimineață până seara fredonează „feri-fericire“, în timp ce, prin pantalonii rupți, se scarpină direct în cur, mâncându-și de sub unghii creșterea puterii de cumpărare.
Patrick Andre De Hillerin / catavencii.ro
