Suntem săraci. Cam 1 din 4 români se află în această situație, iar riscul îi pândește pe 1 din 3, scrie HotNews.ro. Premierul Florin Cîțu spune că are soluția să scoată România din sărăcie: bani pentru investiții, nu pentru asistență socială. „Prea mulţi ani de zile banii s-au dus către asistenţa socială. Nu dezvolţi o ţară, nu modernizezi o ţară alocând bani către asistenţa socială. Din contră, îi faci prizonieri pe acei oameni în sărăcie”, susține el. Investițiile, insistă Cîțu, vor aduce mai mulți bani la buget pentru a putea majora și pensiile și alocațiile.
Din păcate, în ultimii ani, politicienii au plasat conceptul de asistență socială în registrul peiorativ. Copiii și pensionarii au fost amestecați cu asistații sociali, persoane care primesc beneficii de asistență socială au fost catalogate drept leneșe.
Lucrurile sunt însă mult mai nuanțate. Alocația este un beneficiu universal care se acordă tuturor copiilor, indiferent de situația materială a părinților. Pensia este suma pe care o primește lunar persoană care a contribuit la sistemul public de asigurări sociale. Persoanele care muncesc sunt și ele sărace.
Cât de săraci sunt românii, date oficiale INS
Potrivit ultimelor date oficiale ale INS, agregate la nivelul anului 2019, rata sărăciei a fost în România de 23,8%, ceea ce plasează țara noastră în topul UE. În valori absolute, numărul săracilor corespunzător acestei rate a fost de 4.632.000 de persoane.
Sărăcia afectează cu intensitate diferită populaţia în funcţie de grupa de vârstă, de capacitatea de muncă de care dispune şi, evident, de veniturile dobândite.
Cea mai înaltă incidenţă a sărăciei s-a înregistrat în rândul tinerilor de 18-24 ani şi al copiilor în vârstă de până la 18 ani, circa 3 din 10 dintre aceştia s-au aflat sub pragul de sărăcie, mult peste nivelurile corespunzătoare adulţilor. De asemenea, cei peste 65 de ani sunt afectați într-o mare măsură de sărăcie, respectiv una din patru persoane.
Cine muncește, dar nu se îmbogățește
Existenţa unei ocupaţii reprezintă o caracteristică în crearea unui cadru de viaţă care să asigure bunăstarea sau sărăcia persoanelor respective.
În anul 2019, din totalul persoanelor ocupate, cele aflate sub pragul de sărăcie au reprezentat 15,7%, cu 13,6 puncte procentuale mai puţin decât în cazul persoanelor care nu au desfăşurat nicio activitate economico-socială.
Rata de sărăcie în cazul persoanelor neocupate este aproape dublă, potrivit datelor INS, cei mai afectați fiind șomerii, unul din doi fiind sărac.
puteți citi materialul întreg aici
