Curtea de Apel Bucuresti a motivat sentinta care mentine amenda de 5.000 de lei primita de presedintele Klaus Iohannis din partea Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii dupa declaratiile de la Cotroceni in care a spus ca PSD “se lupta sa dea Ardealul ungurilor”. Sentinta nu este definitiva.
“Buna ziua, dragi romani! Jo napot kivanok, PSD!
Este incredibil, dragi romani, ce se intampla in Parlamentul Romaniei. PSD-ul a ajutat UDMR-ul sa treaca prin Camera Deputatilor o lege prin care da autonomie larga Tinutului Secuiesc. Este incredibil unde s-a ajuns cu acest PSD! Este incredibil ce intelegeri se fac in Parlamentul Romaniei!
In timp ce noi, eu, Guvernul, celelalte autoritati ne luptam pentru vietile romanilor, ne luptam ca sa scapam de aceasta pandemie, PSD-ul, marele PSD, se lupta in birourile secrete din Parlament ca sa dea Ardealul ungurilor.
Jo napot, Ciolacu! Oare ce v-a promis liderul de la Budapesta, Viktor Orban, in schimbul acestei intelegeri? Vedeti, dragi romani, asta inseamna o majoritate toxica, majoritatea toxica pesedista. De aceea, dragii mei, se intelege acum poate mai bine de ce am vrut alegeri anticipate.
Eu nu mai vreau ca problemele importante ale natiunii sa fie hotarate de PSD. Eu nu mai vreau ca aceasta majoritate toxica pesedista sa hotarasca impotriva Romaniei si impotriva romanilor. Este inadmisibil asa ceva si, pana sunt eu Presedintele Romaniei, o astfel de lege nu va exista!”.
Este discursul pentru care, in 20 mai 2020, Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) l-a amendat pe presedintele Klaus Iohannis cu o amenda in valoare de 5.000 de lei pentru pentru discriminare si incalcarea dreptului la demnitate pe criteriul de apartenenta etnica/nationala.
“Este o declaratie politica”
Klaus Iohannis, prin Administratia Prezidentiala, a dat in judecata CNCD, cerand anularea amenzii. Procesul s-a judecat la Curtea de Apel Bucuresti, unde amenda a fost mentinuta.
In proces, Presedintele Romaniei a cerut anularea amenzii aratand ca “declaratia Presedintelui Romaniei din data de 29.04.2020 este o declaratie politica, se incadreaza in limitele de exprimare ale omului politic pe un subiect de interes general si nu reprezinta discriminare in sensul O.G137/2000”.
“Scopul mesajului Presedintelui Romaniei nu a fost de a aduce atingere dreptului la demnitate a minoritatii maghiare din Romania si nici membrilor sau simpatizantilor PSD. (…)
Mesajul acurat al declaratiei reclamate nu reflecta intentia autorului de a ofensa si denigra pe acei cetateni romani care fac parte din minoritatea nationala maghiara din Romania si nici pe membrii sau sustinatorii PSD, ci vizeaza pe acei politicieni care reprezinta majoritatea in Parlamentul Romaniei si care ar fi trebuit sa vegheze la toate proiectele legislative depuse, nu sa accepte sa fie adoptat tacit un proiect legislativ, mai ales unul care vine in contradictie totala cu Constitutia Romaniei“, a fost apararea Presedintelui Romaniei in proces.
“A fost incalcata imunitatea presedintelui”
Administratia Prezidentiala a invocat in proces mai multe motive de nelegalitate a hotararii CNCD, dar unul dintre argumente a fost acela ca “a fost incalcata imunitatea Presedintelui Romaniei cu privire la faptele/declaratiile din timpul exercitarii mandatului”.
“Gratie acestei imunitati, Presedintele Romaniei poate avea, asa cum este firesc, un rol activ in viata statului si a societatii. Imunitatea este consecinta unui imperativ al statutului constitutional si de aceea norma are caracter imperativ si de ordine publica.
Imunitatea prezidentiala, ca si cea parlamentara, este direct si indisolubil legata de mandatul pe care il exercita Presedintele Romaniei si cuprinde un ansamblu de dispozitii legale care asigura un regim juridic derogatoriu de la dreptul comun, in raporturile cu justitia, tocmai pentru a se asigura garantia independentei.
Aceasta asigura protejarea Presedintelui Romaniei impotriva actiunilor judiciare si stoparea unor sicane sau alte asemenea actiuni de natura a stirbi autoritatea celei mai inalte autoritati in stat.
Literatura de specialitate contine numeroase referiri la institutia imunitatii prezidentiale. Astfel, imunitatea Presedintelui nu inseamna numai ca acesta nu raspunde pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului sau, dar presupune ca este aparat de raspundere, pe durata mandatului si dupa incetarea acestuia, pentru faptele penale, contraventionale sau generatoare de prejudicii savarsite in legatura cu prerogativele functiei”, a mai fost apararea Administratiei Prezidentiale.
“Nu toate activitatile, respectiv atributiile Presedintelui Romaniei au caracter politic”
Curtea de Apel Bucuresti a respins cererea Administratiei Prezidentiale si a mentinut amenda aplicata de CNCD aratand ca in cazul declaratiilor facute de Klaus Iohannis nu opereaza imunitatea. “Nu toate activitatile, respectiv atributiile Presedintelui Romaniei si, corelativ, nu toate declaratiile aferente acestor activitati si atributii, au caracter politic”, se arata in motivarea Curtii de Apel Bucuresti.
“Chiar daca un context in care se produc afirmatiile ar fi unul politic si chiar daca o declaratie ar imbraca in general caracterul unei opinii politice, acele exprimari care nu se circumscriu, prin ele insele, sensului unei opinii politice, determinata ca parere sau idee proprie cu privire la rezolvarea in sens larg a treburilor statului, nu sunt aparate de raspundere juridica.
Daca intr-un context politic se fac declaratii politice, dar care includ afirmatii sau expresii straine sensului politic legitim conferit opiniei/declaratiei (de exemplu, afirmatii sau expresii care incalca principiul nediscriminarii persoanelor), acestea antreneaza raspunderea juridica aferenta”, se mai arata in sentinta Curtii de Apel.
Demnitatea umana, drept fundamental
Judecatorul a mai aratat ca “demnitatea umana este un drept fundamental ocrotit cu precadere, chiar si inaintea dreptului la libera exprimare, care poate fi supus anumitor formalitati, conditii, restrangeri sau sanctiuni, prevazute de lege intr-o societate democratica”.
“Legea a stabilit un echilibru intre dreptul reclamantului la exprimare, chiar de a produce afirmatii in context politic si a informa publicul larg in legatura cu evenimente si subiecte de interes general, si, pe de alta parte, dreptul la demnitate al persoanelor vizate sau afectate direct sau indirect, explicit sau implicit.
Efectuarea unor afirmatii al caror inteles sau subinteles genereaza un risc de afectare a demnitatii, fiind susceptibil de a crea o atmosfera ofensatoare si degradanta la adresa apartenentilor minoritatii maghiare in legatura cu o culpa implicita (neavuta in realitate) privitor la “vinderea Ardealului”, nu raspunde regulii proportionalitatii impuse, in raport cu indatorirea ocrotirii demnitatii si prestigiului adresantilor.
In consecinta, Curtea apreciaza ca declaratia reclamantului incalca limitele libertatii de exprimare“, mai arata Curtea de Apel Bucuresti in sentinta care poate fi atacata cu recurs, care se judeca la Curtea Suprema. (ziare.com)
