Președintele PSD Bihor, deputatul Ioan Mang – vicepreședinte al Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților, a susținut astăzi o conferință de presă, transmisă și online, în care a vorbit și despre moțiunea simplă depusă de PSD, în Senat, pentru a sancționa dezastrul produs de useristul Claudiu Năsui în fruntea Ministerului Economiei în doar 70 de zile de mandat!
Iar asta în condițiile în care acest minister NU EXISTĂ! Așadar, putea fi mult mai rău…
’’Dacă o putere străină ostilă și-ar fi propus să destabilizeze economia națională și producția românească, spune textul moțiunii, cea mai rapidă cale de a realiza acest obiectiv ar fi fost să-l pună pe Claudiu Năsui ministru la Economie.
Să blochezi toate programele de stimulare și susținere a industriei și a firmelor românești, să pui pe butuci turismul românesc, să anulezi toate acțiunile de susținere a exporturilor românești și să pregătești scoaterea la vânzare, pe doi lei, în plină criză economică, a celor mai profitabile companii ale statului român, înseamnă să îngropi economia.
Pentru a înțelege dimensiunile dezastrului economic provocat în doar 70 de zile de ministrul Năsui este suficientă menționarea unei singure cifre: 100 DE MILIOANE DE EURO PE ZI – aceasta este pierderea înregistrată de companiile românești, în fiecare zi, cu Năsui la Economie. De dimineață, de la ora la care ministrul își bea cafeaua și până seara, când se duce liniștit la culcare, companiile românești mai pierd încă 100 de milioane de euro! Și tot așa, zi de zi, până la faliment!’’
Printre numeroasele reproșuri motivate pe care i le aduc pesediștii din Senat lui Claudius-Iulius-Gavril Năsui se numără lipsa oricărei strategii pentru susținerea industriei românești, blocarea chemei 3 Granturi pentru Investiții, amânarea aplicării schemei de ajutor de stat pentru HoReCa, eliminarea voucherelor de vacanță, sau blocarea schemei de promovare a exporturilor românești!
De asemenea, i se reproșează minustrului userist încălcarea sistematică a obligațiilor din Programul de Guvernare pe baza căruia a fost votat de Parlament, dar și minciunile electorale privind debirocratizarea activităților economice.
’’La fel cum premierul Cîțu ne spunea că nu trebuie să luăm în serios ce a spus PNL în programul electoral, tot așa ministrul Năsui ne arată, prin tot ceea ce face sau mai degrabă ce NU face, că tot ce a promis USR în legătură cu debirocratizarea activităților economice a fost doar o mare minciună electorală.
Antreprenorii care au aplicat la programele gestionate de ministrul Năsui își strigă necazul în zadar cu privire la hățișul birocratic prin care trebuie să treacă și la timpul exagerat de mare necesar aprobării documentelor.’’
Un minister ilegal, condus de un ministru ilegal
Conform textului moțiunii, pe lângă minciuni, lipsă de viziune și de onestitate față de propriul electorat Claudiu Năsui este și un ministru penal! În cele 70 de zile de ministeriat nu a fost în stare nici măcar să redacteze hotărârea de guvern pentru organizarea instituției pe care o conduce. După desprinderea de Ministerul Energiei, un astfel de act normativ era absolut necesar pentru a asigura legalitatea funcționării noului minister, dar și a proiectelor derulate de acesta.
În aceste condiții, în lipsa unei organigrame aprobate în mod legal, toate angajările făcute de Năsui în ministerul pe care îl conduce sunt ilegale.
În lipsa unui stat de funcții care să fi fost aprobat de guvern, toate numirile de secretari de stat din ministerul-fantomă al lui Năsui sunt nule. Acești secretari de stat pur și simplu acționează în afara legii.
Guvernare prin delegare
Intuind probabil derapajul de legalitate și fiind conștient de posibilitatea de a fi tras la răspundere – inclusiv penală!, ministrul Năsui a patentat o nouă metodă de guvernare sub sigla USR-PLUS, metodă numită „Guvernare prin delegare”.
Pe scurt, metoda patentată de ministrul Năsui este simplă: dacă ești conștient că acționezi în afara legii, dar nu vrei să fii tras la răspundere, îți delegi toate atribuțiile, îți delegi dreptul de semnătură către subordonații tăi, în ideea că dacă iese rău, să meargă ei la pușcărie în locul tău.
Aceasta este metoda „Guvernare prin Delegare”, utilizată de USR-PLUS, nu doar la nivelul Guvernului, dar și în unele primării conduse de colegii de partid ai ministrului Năsui.
Cel mai abject mod de a fugi de răspundere!
Deși demersul ministrului este inutil sub aspectul tentativei de a fugi de răspundere, el este relevant pentru că ne arată că ministrul e conștient de potențialul ilegal al deciziilor sale, de care încearcă în mod premeditat să se delimiteze.
„Fără securiști în funcții publice”
În încheierea moțiunii, social-democrații subliniază că singurii care profită de pe urma prezenței lui Năsui la Ministerul Economiei sunt doar securiștii din spatele său. Și, cu siguranță firmele controlate de familia Năsui!
Dacă Parlamentul ar vota mâine o inițiativă „Fără securiști în funcții publice”, ministrul Năsui și alți colegi ai săi din partid ar fi printre primi care ar trebui demiși din Guvernul României.
Cu actualul ministru al Economiei, aflat într-o strânsă legătură cu foști lucrători ai Securității comuniste, firmele familiei Năsui prosperă din plin de pe urma contractelor puse pe tavă, cu încredințare directă, de diverse instituții ale statului. Influența fiului Năsui, ajuns ministru, asigură perpetuarea afacerilor tulburi începute în anii 90, de tatăl și unchiul ministrului – afaceri anchetate penal la vremea respectivă în celebrul Dosar Motorola, închis după o lungă mușamalizare care a ținut până la… prescrierea faptelor penale!
Acest tablou al afacerilor de familiei Năsui nu s-a schimbat aproape de loc în ultimii 30 de ani. Aceleași personaje. Aceleași legături cu foști agenți ai Securității comuniste. Același obiect de activitate în domeniul securității. Aceleași instituții de forță ale statului român care le-au cumpărat produsele!
Fiind obișnuit să aibă în jurul său astfel de securiști, devine explicabilă reacția sa de nedumerire când a fost întrebat de angajarea la Ministerul Economiei a unei foste colaboratoare a Securității. În aroganța sa nemăsurată, ministrul nici măcar nu a fost capabil să sesizeze culpa morală care i se imputa. În cazul respectiv, ministrul argumenta că cea pe care tocmai o angajase avea experiență în administrație, că și-ar fi demonstrat abilitățile profesionale.
Deci, ce mai contează că a colaborat cu fosta Securitate – principalul organ de represiune a celor care îndrăzneau să critice regimul comunist? „Ei și?”
