♦ PIB-ul per capita exprimat în paritatea puterii de cumpărare a crescut semnificativ, costurile cu forţa de muncă sunt încă mici şi atractive pentru investitori, iar salariul minim s-a apropiat de media UE ♦ Totuşi, provocările persistă: România are cea mai mare rată NEET, cea mai ridicată inflaţie din blocul comunitar şi rămâne codaşă la incluziunea socială şi intermedierea financiară ♦ Radiografia locului nostru în UE arată o ţară a extremelor, unde progresul economic coabitează cu vulnerabilităţi sociale.
Ramona Cornea: România sărbătoreşte astăzi, ca întreaga Europă, ziua de 9 mai – Ziua Europei, dedicată unităţii europene. În urmă cu 74 de ani, pe 9 mai 1950, ministrul francez de externe Robert Schuman rostea la Paris ceea ce avea să devină Declaraţia Schuman, considerată piatra de temelie a Uniunii Europene. România a aderat la UE în 2007, fiind printre ultimele ţări care au intrat în blocul comunitar. De atunci, economia locală a prins un avânt puternic, susţinută şi de fondurile europene absorbite în această perioadă. Dar, deşi convergenţa faţă de Occident a fost vizibilă, rămân în continuare decalaje semnificative.
Una dintre cele mai importante evoluţii este creşterea PIB-ului pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare. România ocupă în 2024 locul 18 din cele 27 de state membre, la egalitate cu Polonia şi Estonia, având un PIB per capita cu 21% sub media UE. Este un progres vizibil, având în vedere că în 2007, anul aderării, România era pe ultimele locuri la acest capitol. Între timp, a depăşit economii precum Grecia, Ungaria sau Croaţia, dar rămâne în urma altor state din Europa Centrală.
Pe de altă parte, România are în continuare cea mai mare rată a inflaţiei din Uniune (5,1% în martie 2025), ceea ce pune presiune pe veniturile populaţiei. În plus, România înregistrează cel mai mare deficit bugetar din UE (-9,3% din PIB), semnal de alarmă privind sustenabilitatea politicilor fiscale.
Piaţa muncii reflectă contraste semnificative: România are al doilea cel mai mic cost orar cu forţa de muncă din UE (12,5 euro), ceea ce menţine ţara atractivă pentru industrii cu valoare adăugată scăzută. În acelaşi timp însă, înregistrează cea mai mare rată a şomajului în rândul tinerilor sub 25 de ani (26,3%) şi cea mai mare pondere de tineri NEET – 20,6%, faţă de o medie UE de 12,4%.
La nivelul salariului minim, ajustat la paritatea puterii de cumpărare, România se află pe locul 10 în UE, semn al unei relative convergenţe salariale. Productivitatea muncii este la 84% din media UE, peste Polonia şi Bulgaria, dar sub Cehia şi mult sub media vest-europeană.
În schimb, la capitolul incluziune socială, România este pe locul 2 în UE la ponderea populaţiei expuse riscului de sărăcie şi excluziune socială – 27,9%, un procent care arată cât de vulnerabilă rămâne o parte semnificativă a populaţiei. De asemenea, România este pe ultimul loc în UE la intermediere financiară, cu un sector bancar ce reprezintă doar 51% din PIB, mult sub media europeană.
Un indicator unde România surprinde pozitiv este cel privind accesibilitatea locuinţelor: este pe locul patru în UE la numărul de salarii necesare pentru achiziţia unei locuinţe standard, un avantaj competitiv pentru tinerii care vor să-şi cumpere o casă în ţară, comparativ cu colegii lor din Vest.
Aşadar, tabloul României în UE este unul cu lumini şi umbre. Integrarea a adus beneficii importante: creştere economică, acces la fonduri europene, investiţii, modernizare. Dar există în continuare decalaje structurale în educaţie, sănătate, administraţie şi infrastructură. De Ziua Europei, această radiografie arată cât de mult s-a realizat şi cât de importantă este continuitatea procesului de convergenţă pentru ca România să ajungă la standardele de trai, eficienţă economică şi incluziune ale nucleului dur european.
De Ziua Europei, Ziarul Financiar a întocmit o listă de 15 de indicatori statistici pentru a vedea cum se situează România în cadrul Uniunii Europene:
1. PIB pe cap de locuitor exprimat în puterea de cumpărare – locul 18 în UE
România se afla în 2024 pe locul 18 în rândul celor 27 de state membre UE raportat la PIB per capita exprimat în paritatea puterii de cumpărare, împărţind poziţia cu Polonia şi Estonia. România avea anul trecut un PIB per capita cu 21% sub media UE, depăşind Croaţia, Ungaria, Slovacia, Letonia, Grecia şi Bulgaria. În 2023, România avea un PIB per capita cu 22% sub media Uniunii.
Zece ţări, reprezentând aproximativ 34% din populaţia UE, au depăşit media UE în ceea ce priveşte PIB-ul pe capita.
2. Deficit bugetar – locul 1 în UE
În 2024, cele mai mari deficite bugetare au fost înregistrate în România (-9,3%), Polonia (-6,6%), Franţa (-5,8%) şi Slovacia (-5,3%). Douăsprezece state membre au avut deficite egale sau mai mari de 3% din PIB, potrivit Eurostat. În 2024, toate statele membre, cu excepţia Danemarcei (Ă4,5%), Irlandei şi Ciprului (ambele plus 4,3%), Greciei (plus 1,3%), Luxemburgului (plus 1,0) şi Portugaliei (plus 0,7%), au raportat un deficit. Cele mai mari deficite au fost înregistrate în România (-9,3%), Polonia (-6,6%), Franţa (-5,8%) şi Slovacia (-5,3%). Douăsprezece state membre au avut deficite egale sau mai mari de 3% din PIB.
3. Salariul minim exprimat în puterea de cumpărare – locul 10 în UE
În luna ianuarie a acestui an, salariul minim pe economie din România avea o valoare de 1.340 de PPS (indice privind puterea de cumpărare, în fapt, o monedă virtuală care aliniază preţurile în funcţie de mai mulţi parametri, primul fiind inflaţia), ceea ce poziţiona ţara pe locul 10 în clasamentul ţărilor membre ale Uniunii Europene care au un salariu minim naţional, după cum arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică.
În luna ianuarie a acestui an, salariul minim pe economie din România avea o valoare de 1.340 de PPS (indice privind puterea de cumpărare, în fapt, o monedă virtuală care aliniază preţurile în funcţie de mai mulţi parametri, primul fiind inflaţia), ceea ce poziţiona ţara pe locul 10 în clasamentul ţărilor membre ale Uniunii Europene care au un salariu minim naţional, după cum arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică.
4. Rata inflaţiei – locul 1 în UE
România a redevenit ţara cu cea mai ridicată inflaţie, cu un avans anual al preţurilor de 5,1% în martie, arată datele publicate de Eurostat, oficiul european de statistică. Luna trecută, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Franţa (0,9%), Danemarca (1,4%) şi Luxemburg (1,5%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (5,1%), Ungaria (4,8%) şi Polonia (4,4%).
5. Costul orar cu forţa de muncă – penultimul loc în UE
România are al doilea cel mai mic cost orar mediu cu forţa de muncă din Uniunea Europeană, arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică. Astfel, în 2024, România a avut un cost mediu orar cu forţa de muncă de 12,5 euro, fiind depăşită doar de Bulgaria, unde acest cost este de 10,6 euro pe oră.
Costul mediu orar cu forţa de muncă a înregistrat diferenţe semnificative între ţările UE în 2024. Cele mai scăzute valori au fost înregistrate în Bulgaria (10,6 euro), România (12,5 euro) şi Ungaria (14,1 euro), iar cele mai ridicate în Luxemburg (55,2 euro), Danemarca (50,1 euro) şi Belgia (48,2 euro), arată datele de la Eurostat.
6. Rata şomajului – locul 14 în UE
Rata şomajului a ajuns la 5,5% în martie 2025, iar cu această valoare România ocupă locul 14 în Uniunea Europeană, arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică. Cele mai mari valori ale ratele şomajului la nivelul Uniunii Europene au fost înregistrate de Spania (10,9%), Finlanda (9,5%) şi Grecia (9,0%). La polul opus, cele mai mici rate ale şomajului au fost Cehia (2,6%), Polonia (2,7%) şi Malta (2,8%).
7. Risc de sărăcie şi excluziune socială – locul 2 în UE
România este pe locul al doilea în UE după ponderea persoanelor aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială. Pe primul loc în UE la acest indicator este Bulgaria, cu 30,3%. În cazul României, ponderea persoanelor expuse riscului de sărăcie şi excluziune socială a scăzut anual, de la 34,4% în 2022, până la 32% în 2023 şi 27,9% în 2024, potrivit Eurostat.
8. Dimensiunea sectorului bancar ca pondere în PIB – ultimul loc în UE
România continuă să se afle pe ultima poziţie din ţrile Uniunii Europene, conform datelor Băncii Centrale Europene privind intermedierea bancar. Nivelul se află la puţin peste 51%, de peste patru ori sub media UE de 215%.
9. Rata şomajului în rândul tinerilor – locul 1 în UE
România are cea mai ridicată rată a şomajului în rândul tinerilor sub 25 de ani din Uniunea Europeană, depăşind Spania, care de-a lungul anilor a fost lider în acest clasament, arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică. Cu un procent de 26,3% a ratei şomajului în rândul tinerilor în ultima lună din 2024, România se confruntă de ani de zile cu o valoare mare a acestui indicator.
România (26,3%), Spania (25,3%) şi Suedia (23,6%) sunt pe primele poziţii în clasamentul statelor cu cel mai mare şomaj în rândul tinerilor, pe când Germania (6,4%) şi Olanda (8,7%) şi Slovenia (9,3%) se află la polul opus, cu cele mai scăzute rate ale şomajului în rândul tinerilor, adică cu o mai bună integrare a acestora pe piaţa muncii.
10. Studierea limbilor străine – primul loc în UE
Aproape toţi elevii de liceu din România, adică 98,1%, studiază două sau mai multe limbi străine. Cu această pondere, ţara noastră ocupă primul loc în clasamentul ţărilor membre ale Uniunii Europene. Engleza, franceza şi germana sunt cele mai studiate limbi străine în rândul elevilor de liceu din România, după cum arată datele de la Eurostat.
11. Productivitatea muncii – locul 15 în UE
România ocupă locul 15 în UE după productivitatea muncii la nivelul anului 2023, conform datelor de la Eurostat. În ceea ce priveşte productivitatea muncii, România a făcut progrese în reducerea decalajului faţă de economiile similare din regiune în ultimii ani, însă se plasează în urma ţărilor mai dezvoltate. Astfel, productivitatea muncii pe persoană în România se situează la 84,2 la sută din cea aferentă ţărilor UE 27 (2023), peste cea din Bulgaria (56,8%) şi Polonia (82,7%) şi marginal sub cea din Cehia (85,2%), dar la distanţă semnificativă de state precum Belgia (129,6 la sută), Austria (114,2%) sau Danemarca (113,3%).
12. Ponderea tinerilor NEET – primul loc în UE
România este pe primul loc în clasamentul ţărilor membre UE după rata tinerilor NEET, adică cei care nu sunt pe piaţa muncii şi nici în sistemul de educaţie, arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică. În 2023, 20,6% dintre tinerii români cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani nu erau incluşi pe piaţa muncii şi nici în sistemul de educaţie, arată sursa citată. Media Uniunii Europene a fost de 12,4%. Cele mai mici valori ale acestui indicator au fost în Suedia şi Olanda, ambele cu ponderi mai mici de 6%.
13. Accesibilitatea locuinţelor (numărul salariilor medii de care ai nevoie pentru a cumpăra o locuinţă) – locul 4 în UE
România se află pe locul patru în Uniunea Europeană la accesibilitatea locuinţelor, măsurată ca echivalentul număr salarii medii anuale brute necesare pentru a cumpăra o locuinţă nouă standard, de 70 mp. Pentru achiziţionarea unei locuinţe în România este nevoie de 59 salarii brute, conform Deloitte Property Index 2024.
14. Cetăţeni mulţumiţi de calitatea vieţii – locul 4 în UE
Românii sunt printre cei mai mulţumiţi europeni atunci când vine vorba de calitatea vieţii, arată datele de la Eurostat, oficiul european al statisticii. Cu un nivel mediu de 7,7 puncte din 10 al acestui indicator, România este printre primele ţări din clasamentul UE cu cea mai mare satisfacţie faţă de calitatea vieţii, la egalitate cu Finlanda, Belgia, Austria şi Slovenia.
15. Gradul de utilizare a inteligenţei artificiale de către companii – ultimul loc în UE
România s-a aflat anul trecut pe ultimul loc în UE în privinţa gradului de utilizare a Inteligenţei Artificiale de către firmele cu minim 10 angajaţi, cu doar 3,1%, în timp ce media europeană s-a plasat la 13,5%, arată datele Eurostat. România se află printre ultimele locuri şi în ceea ce priveşte creşterea faţă de 2023. (ZF.ro)
