Adevarul.ro: În Partidul Naţional Liberal apele sunt departe de a se fi liniştit. Liberalii par a fi intrat în zodia dezastrului şi nicio formulă politică nu reuşeşte să stopeze declinul electoral pe care a intrat partidul după alegerile parlamentare din decembrie 2020.
Luptele interne pentru acapararea puterii au măcinat rapid capitalul electoral şi au proiectat asupra partidului imaginea unei haite înfometate şi extrem de disperate să prindă o bucată cât mai mare din ciolanul guvernării.
Ultimele sondaje de opinie fie îi plasează pe liberali la 15% intenţie de vot, fiind pe locul al treilea în topul preferinţelor românilor, după PSD cu 33% şi AUR cu 23% (sursa: sondajul Sociopol realizat în perioada 17-22 decembrie), fie îi creditează cu 18% intenţie de vot, cu mult în urma celor de la PSD – 39% şi cu un singur procent în faţa celor de la AUR – 17% (sursa: sondajul Avangarde realizat în perioada 15-23 decembrie).
Prăbuşirea liberalilor în încrederea şi preferinţele românilor este una cât se poate de firească în contextul în care, în fruntea PNL, nu mai există astăzi nici un lider care să joace rolul de locomotivă electorală pentru partid. Încrederea în Florin Cîţu, actualul şef al celor din Modrogan, este în limita marjei de eroare, iar brandul de Superman, pe care acesta a încercat destul de stângaci să şi-l construiască la nivel de imagine, l-a adâncit şi mai tare în ridicol. Un eşec #bigtime, cum ar spune celebra #echipăcâştigătoare
Nici actualul premier al liberalilor, Nicolae Ciucă, nu reuşeşte să stârnească prea multe pasiuni în rândul populaţiei şi să ajute în felul acesta partidul să se redreseze din punct de vedere electoral. Lipsit de orice carismă, generalul posesor al Ordinului Naţional de Merit şi al Legiunii de Merit (distincţii oferite de către Franţa şi SUA), pare că este mai degrabă bolovan agăţat de piciorul PNL, cu scopul de a scufunda cât mai repede barca liberală.
De asemenea, nici măcar preşedintele Klaus Iohannis nu mai poate ajuta partidul să îşi revină din acest picaj electoral. Cu popularitatea la pământ, deşi mai are de exercitat încă trei ani din ultimul său mandat de preşedinte, Klaus Iohannis nu a reuşit să găsească încă soluţia minune, strategia perfectă care să genereze revitalizarea încrederii populaţiei în actualul şef al statului. Astfel că, orice implicare a preşedintelui Klaus Iohannis în activitatea internă a PNL va genera automat noi pierderi electorale pentru liberali.
În acest context, o parte dintre liderii PNL se gândesc deja la un congres extraordinar care să schimbe actuala echipă de conducere şi să geneze un nou restart pentru partidul din Aleea Modrogan. Astfel, Valeriu Stoica şi Theodor Stolojan, doi foşti lideri ai PNL, au lansat încă de săptămâna trecută în mass-media o serie de mesaje în acest sens. Iar variantele de acţiune pentru PNL sunt următoarele:
Un congres rapid, organizat în primăvara acestui an, care să instaleze la vârful partidului o nouă echipă de conducere cu mandatul clar de a stopa erodarea partidului – variantă susţinută şi de Valeriu Stoica. În acest scenariu, marii favoriţi să preia conducerea PNL sunt Dan Motreanu în tandem cu Ilie Bolojan, singurii lideri care au reuşit să nu se asocieze cu congresul din toamna trecută şi să îşi păstreze o imagine bună atât în interiorul, cât şi în exteriorul partidului;
Debarcarea lui Florin Cîţu din fruntea PNL şi impunerea lui Nicolae Ciucă drept preşedinte interimar până la organizarea unui nou congres în toamna acestui an sau primăvara anului viitor. În acest scenariu, având la dispoziţiei şi resursele guvernamentale, Ciucă şi-ar putea dori să devină şi preşedinte plin al PNL, ceea ce ar putea încurca multe planuri şi jocuri interne. Există, însă, şi marele risc ca cele două funcţii să fie o pălărie mult prea mare pentru un fost general de armată, familiarizat mult prea puţin cu viaţa tumultoasă şi plină de capcane a unui partid politic;
Debarcarea lui Florin Cîţu din fruntea PNL şi menţinerea unui interimat, asigurat de către unul dintre prim-vicepreşedinţii partidului, până la alegerile din anul 2024. În acest scenariu, prim-vicepreşedintele care va asigura conducerea interimară va avea rolul de a „păzi” postul de preşedinte al PNL până în momentul în care Klaus Iohannis va deveni eligibil să îl ocupe. Riscul unui astfel de scenariu este ca partidul să intre într-o degringoladă mult mai mare, iar pragul de 5% să fie un obiectiv greu de atins pentru PNL la alegerile din anul 2024.
Un blitzkrieg care să stopeze căderea liberalilor şi să genereze o revigorare a partidului în preferinţele electoratului sau o moarte lentă, dar sigură, care va împinge PNL să accepte noi compromisuri greu de digerat în perspectiva anului electoral 2024. Liberalii trebuie să decidă extrem de rapid ce variantă vor alege, astfel riscă să ajungă un partid irelevant pe scena politică. (Raluca Boboc)
