Săptămâna trecută, în sfârșit, Guvernul a făcut public Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pe care l-a trimis la Bruxelles pe 31 mai. În 2020 s-a anunțat că banii veniți prin PNRR vor fi, pentru România, în jur de 32-33 de miliarde de euro. Această sumă a fost vehiculată până pe la începutul acestui an, fiind dată ca sigură. După apariția regulamentului pentru implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, lucrurile au devenit, însă, clare. România are alocate pentru PNRR granturi de 14.248.020.000 de euro. În rest, România mai are dreptul să acceseze împrumuturi reprezentând maximum 6,8% din VNB-ul (venitul național brut) pentru anul 2019, la prețuri curente. În 2019, VNB-ul României a fost de 202.022.581.815 euro, iar 6,8% din această sumă înseamnă 13.798.735.562 de euro. Această sumă, în prețuri curente, înseamnă aproximativ 15 miliarde de euro, astfel încât suma totală pe care o poate accesa România prin PNRR ajunge la 29,2 miliarde de euro față de 28,2 miliarde cât scriam în luna februarie, când nu fusese calculat ce înseamnă 6,8% din VNB în prețuri curente.
Nu este adevărat că dintre țările UE
doar România și Italia au ales să acceseze împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență. Până în acest moment, din cele 27 de țări membre ale UE, au depus planuri de redresare și reziliență doar 23. Mai au de depus Bulgaria, Estonia, Malta, Țările de Jos. Dintre celelalte țări, șapte doresc să acceseze, în acest moment, și partea de împrumuturi din PNRR. Aceste țări sunt Italia, România, Slovenia, Portugalia, Grecia, Polonia și Cipru.
Argumentul Guvernului României pentru accesarea împrumuturilor este că ne împrumutăm la o dobândă extraordinară, pe o perioadă de 30 de ani. Și totuși, săptămâna trecută nu știa nimeni la ce dobândă se vor acorda aceste împrumuturi, așa cum recunoaște și ministrul Ghinea: „Dobânda o vom afla luna asta. Nu e o informație pe care o am, pentru că nu există“. Așadar, nu știm la ce dobândă ne împrumutăm, cu adevărat, dar continuăm să afirmăm că este cea mai bună dobândă posibilă.
Dar nu asta este problema, dobânda pe care o vom plăti la împrumuturile luate prin PNRR. Problema este la ce dobândă ne vom împrumuta pentru a plăti împrumuturile din PNRR. Căci altă soluție pentru a rambursa aceste împrumuturi nu va exista decât să împrumutăm din altă parte. Poate că acum obținem o dobândă bună, dar când va trebui să luăm din altă parte bani pentru a plăti aceste împrumuturi aparent îmbietoare, vom fi nevoiți să o facem la dobânzi mult mai mari.
UE a recomandat României să nu acceseze și partea de împrumut din PNRR, dar Guvernul Cîțu a refuzat această recomandare și s-a aruncat cu capul înainte în această aventură, deși un împrumut de 15 miliarde crește foarte mult gradul de îndatorare și ne apropie din ce în ce mai mult de pragul de 60% din PIB, prag pe care dacă-l depășim ratăm una dintre condițiile pentru aderarea la moneda unică europeană.
Problema cea mai mare
a împrumutului din PNRR este, însă, că foarte mulți bani împrumutați se vor duce pe altceva decât pe construirea infrastructurii esențiale pentru statul român.
Fondurile nerambursabile primite de către România în fiecare exercițiu financiar european au exact această mare calitate: sunt nerambursabile. Chiar dacă ele sunt alcătuite și ca urmare a contribuției României, care plătește către bugetul UE în jur de 2,5 miliarde anul acesta (suma fiind mereu în creștere), primim mult mai mulți bani. Sau am putea primi, dacă am face proiecte pentru toate alocările. De obicei nu reușim să facem așa ceva.
Din fondurile nerambursabile se fac proiecte și în zona privată, și nu puține. Și e OK, pentru că statul român nu se împrumută pentru a acorda acei bani care vin de la UE.
Ei bine, pentru proiectele din PNRR statul se împrumută și se împrumută mult. De aceea, orice sumă dirijată direct către o firmă privată, pentru a o ajuta să se dezvolte și să-și crească profitul, este, de fapt, o încercare de a folosi banii din taxele românilor pentru a favoriza un agent economic sau chiar un cetățean în dauna celorlalți. Banii împrumutați de către stat și folosiți pentru finanțarea unor companii private nu înseamnă decât că românii vor plăti în următorii 30 de ani taxe și impozite și pentru a finanța companii private sau indivizi. Și vor face asta fără să aibă nici un beneficiu de pe urma investiției lor, fără să devină acționari, fără să primească dividende. Nici măcar statul român nu va face asta, adică nu va deveni acționar, deși se împrumută pentru a face finanțările respective. Din orice punct ai privi acest lucru, este absolut aberant.
Pentru o mai bună înțelegere a fenomenului,
să dăm câteva exemple.
Este deja publică informația că GSP, firma milionarului Gabriel Comănescu, va beneficia de 600.000.000 de euro prin PNRR pentru a construi, alături de Romgaz, capacități de generare a energiei electrice: o centrală pe gaz, un parc fotovoltaic și alte câteva facilități. Așadar, o firmă privată va produce energie electrică și o va vinde, obținând profit, dar finanțarea întregii operațiuni va fi făcută de către stat, care, însă, nu va acces și la profit, deși va plăti împrumuturile luate pentru respectiva investiție, în loc să le plătească Comănescu.
O altă firmă care va beneficia de investiții din banii împrumutați prin PNRR este Prime Batteries Technology, care va primi aproximativ 150.000.000 de euro pentru a-și dezvolta capacitățile de producție. Nici în acest caz, statul nu are de gând să devină acționar la firma respectivă, deși va investi în ea bani împrumutați.
Lista beneficiarilor de investiții
din bani împrumutați, respectiv din banii tuturor românilor, este mult mai lungă și variată. Pe ea găsim scheme de ajutoare de minimis pentru companii mergând până la 2.000.000 de euro pentru o firmă, dar găsim și reabilitarea termică a 1.500 de blocuri de locuințe. Care sunt criteriile acestui stat haotic, din moment ce în unele localități locatarii trebuie să participe financiar la reabilitarea termică a blocurilor lor, iar prin PNRR se vor reabilita termic blocuri fără această participare financiară, ba mai mult, statul va împrumuta bani pentru confortul termic al unora dintre cetățenii săi. Dar asupra acestor lucruri vom reveni în săptămânile viitoare.
Patrick Andre De Hillerin / catavencii.ro
