Romanii sărbătoresc luni, 24 iunie, Sânzienele, cunoscută sub numele de Drăgaica în Moldova, Muntenia și Oltenia, dar care este și ziua Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul. Există multe tradiții legate de această zi, sărbătorită și înainte de răspândirea creștinismului în România.
Sânzienele sau Drăgaica este una dintre cele mai cunoscute și îndrăgite serbări câmpenești. Solstițiul de vară marchează mijlocul verii agrare, iar această sărbătoare are loc trei zile mai târziu. Mai este cunoscută și drept ”Cap de vară”.
Denumirea sărbătorii provine, cel mai probabil, de la zeiţa silvestră Santa Diana, dar Sânzienelor li se mai spune Frumoasele, Zânele sau Drăgaicele. În mitologia românească, sunt cunoscute şi sub alte denumiri, precum: Dânse, Vâlve, Iezme, Irodiade, Nagode, Vântoase, Zâne, Domniţe, Măiastre, Împărătesele Văzduhului şi încă multe altele, în funcţie de regiune.
În funcție de zonă, există multe tradiții și superstiții de Sânziene, pe care unii români le respectă fără să caute o însemnătate mai adâncă în această sărbătoare.
Ce să faci de Sânziene
Un obicei de Sânziene spune că în noaptea dintre 23 și 24 iunie, fetele nemăritate vor așeza florile de sânziene sub pernă pentru a-și visa alesul. În unele zone, fetele îşi făceau cununi din aceste flori, pe care le lăsau în noaptea respectivă în grădină. Dacă le găseau dimineaţa pline de rouă, era semn sigur de măritiş.
Fetele culeg flori de sânziene și fac din ele cununi pe care le aruncă peste case. În cazul în care cununile se lovesc sau se agață de horn, în cel mai scurt timp în casa respectivă va avea loc o cununie.
În alte zone, cununa de flori este aruncată peste colțul casei, iar fata vine să o ia a doua zi, o duce în grajdul vitelor și o da de mâncare cu ochii închiși unei vite. Se spune că așa cum arată vita respectivă așa urma să fie și viitorul soț al fetei.
Florile de sânziene sunt puse în apă pentru întărirea copiilor care sunt slabi.
Pentru că sărbătoarea de Sânziene are loc la câteva zile după solstițiul de vară, cea mai lungă zi din an, oamenii celebrează soarele prin focuri uriașe pe culmile dealurile.
Aceste focuri sunt cunoscute în tradiția populară ca „Focuri de Sânziene”. Potrivit tradiției, în momentul în care se aprind focurile, oamenii trebuie să poarte brâuri de pelin, iar la sfârșit să le arunce în foc pentru a arde necazurile.
În unele zone, oamenii trebuie să sară peste foc, iar cei care reușesc să facă asta vor fi feriți de duhurile rele pe tot parcursul anului.
Un alt obicei specific zilei de sânziene este scăldatul femeilor în apele curgătoare sau în roua dimineții.
Ce să NU faci de Sânziene
Conform tradiției, nimeni nu are voie să lucreze în această zi cât soarele este pe cer. Cine lucrează în ziua de Sânziene va fi pocit, va înnebuni și va fi jucat de Drăgaice. Se spune că Sânzienele îi pedepsesc pe oamenii păcătoși, astfel că acestea pot aduce boală și neputință asupra celor care nu le respectă ziua.
De asemenea, se spune că Sânzienele pot stârni vârtejuri și vijelii, pot aduce grindină. (sursa)
