Potrivit specialiștilor, sunt 5 crize care ar putea avea consecințe grave pentru România în 2022. Iată la ce să fim atenți.
1. Criza facturilor la energia electrică
Zoltan Nagy-Bege, vicepreședinte ANRE, a declarat că 2022 va fi un an foarte greu pentru români în ceea ce privește evoluția prețurilor la gaze și energie electrică.
”Prețul evoluează la niște înălțimi pe care nici nu ne gândeam că o să le atingă. Deci, dacă abia anul trecut, ca urmare a reducerii consumului, pe piețele europene gazul natural se tranzacționa cu 4 euro, astăzi, prețul este de 130 de euro. Deci de la 4 la 130 de euro este un salt greu de imaginat și greu de explicat pentru consumatori.
Vicepreședintele ANRE: ”Va fi un an mult mai prost! De la începutul lui aprilie prețurile vor crește cu până la 100%”
Vestea proastă este că acestă evoluție din piețele angro pe care o vedem atât la gaze cât și la energie electrică încă nu a ajuns în totalitate în piața cu amănuntul. Încă sunt consumatori care primesc energie sau gaze în baza unor contracte încheiate în prima parte a anului 2021, care sunt valabile și prețurile sunt menținute cel puțin pentru un an, aceștia încă nu au resimțit acest impact.
Putem să vorbim despre o incapacitate administrativă, dar nu neapărat la nivelul României. Pentru că această criză nu se resimte doar în România, ci este peste tot în Europa. Doar pentru că Rusia nu este dispusă să suplimenteze cantitatea de gaze spre Europa, ne-a dus prețul la 130 de euro. Este o incapacitate administrativă a întregii Europe faptul că am ajuns aici”, a declarat Zoltan Nagy-Bege – Vicepreședinte ANRE, în timpul conferinței “Independență sau interconectivitate? Drumul gazelor – de la sursă, la resursă”.
2. Preţuri în creştere
Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, a explicat cum a ajuns inflația o problemă complexă la nivel planetar şi la ce riscuri se supune România în haosul creat în liberalizarea preţurilor la energia electrică şi la gaze naturale.
Potrivit specialiștilor rata anticipata a inflației pentru orizontul de 12 luni a crescut la o valoare medie de 5,43%. De aceeași părere este şi Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, care a explicat efectele liberalizării preţurilor la energia electrică şi la gaze naturale şi la ce ar trebui să fim foarte atenți în perioada următoare.
„Principala îngrijorare în acest an este inflația şi nu numai în România, asta este o problemă a planetei. Absolut tot sistemul economic global este sub presiunea unui galop al prețului. Trebuie să fim atenți la specificul acestei inflații, pentru că nu este vorba de un fenomen în definiție. Definiția inflației este limpede: creșterea generalizată a preţurilor de consum.
Nu se ştie cum va fi la anul. Eu o văd mult peste 5% la nivelul zonei euro, pentru că nu va mai beneficia de ceea ce se numește efectul de bază statistic, adică preţurile foarte mici din urmă.
România trebuie să înțeleagă are ca sursă inflația globală, dar are şi un specific naţional şi anume haosul care s-a produs în liberalizarea preţurilor la energia electrică şi la gaze naturale. Acest haos a ajuns să avem o creștere de 46%. Nicăieri nu mai este o asemena creștere. Nicăieri în Uniunea Europeană nu este o situaţie ca la noi care vine cu multe din urmă şi anume media avuției financiare în gospodăriile populației este cu mult sub media Europeană”, a precizat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR la emisiunea În faţa Naţiunii de la Antena 3.
3. Valul 5 COVID
Potrivit specialiștilor, ţara noastră se va confrunta cu valul cinci al pandemiei care va fi cel mai grav de până acum. Sistemele sanitare din alte ţări au deja probleme din cauza numărului mare de infectări. Din păcate, în ţara noastră pregătirile pentru un val întârzie, iar vaccinarea scade de la o zi la alta.
4. Proteste de stradă
Toate sindicatele şi categoriile profesionale spun că la începutul anului 2022 vor organiza ample proteste de stradă,nemulţimiţi toţi de cum arată bugetul, de majorările salariale primite.
5. Criza alimentară
Potrivit experților, în primăvară vom avea probleme de exemplu cu legumele şi fructele pentru că producția a scăzut în ţări cu 40% din cauza exploziei preţurilor la energiei şi din cauza crizei îngrășămintelor. (sursa)
