UE nu are puterea de a sprijini militar Ucraina și de a-i asigura termeni favorabili pentru încetarea războiului, a apreciat publicația britanică The Times. Jurnaliștii englezi susțin că liderii europeni încearcă să își consolideze sprijinul pentru Kiev, însă lipsa de resurse, de voință politică și de unitate militară evidențiază slăbiciunea Europei.
Deși UE a depășit SUA ca valoare totală a ajutorului financiar militar, echipamentele sofisticate și cele mai eficiente arme provin tot din SUA, iar o mare parte din banii europeni merg către achiziția de armament american. Iar planurile pentru o “coaliție a celor dispuși” condusă de Marea Britanie și Franța, menită să susțină Ucraina sau să supravegheze un eventual armistițiu, sunt departe de obiective: nu se pot strânge nici măcar 10.000 de soldați, în timp ce Rusia are circa 800.000 de militari activi în Ucraina. În timp ce UE a crescut bugetele de apărare, progresul este lent, industriile militare sunt fragmentate și lipsește o strategie comună, explică The Times.
Europa nu are forța necesară pentru a sprijini Ucraina în negocierea unor termeni favorabili
Pe măsură ce SUA nu mai vor să mai finanțeze războiul, iar “coaliția celor dispuși” se chinuie să adune suficienți oameni pentru a-l înfrunta pe Putin începe să se vadă slăbiciunea militară european. Liderii europeni se grăbesc să umple golul lăsat de SUA, în timp ce președintele Trump se pregătește să se întâlnească cu Putin în această săptămână.
Europa trebuie “să își asume un rol mai important” în finanțarea Ucrainei în războiul cu Rusia, a declarat duminică vicepreședintele SUA, JD Vance. El a mai spus că americanii “s-au săturat” ca banii lor să fie cheltuiți pe ajutor militar acordar altor țări și că Washingtonul “a terminat cu finanțarea” Kievului. “Dacă vă pasă atât de mult de acest conflict, ar trebui să fiți dispuși să participați într-un mod mai direct și mai substanțial la finanțarea acestui război”, a spus el.
În timp ce oficialul american vorbea la Fox News, liderii europeni încercau din nou să strângă o apărare unită în sprijinul Ucrainei, după ce președintele Trump a sugerat că ar putea încheia o înțelegere cu președintele Putin, ceea ce ar putea însemna că Ucraina va trebui să cedeze teritorii.
Este însă clar că, chiar dacă își menține poziția diplomatică fermă, Europa nu are forța necesară pentru a sprijini Kievul în negocierea unor termeni favorabili într-un viitor acord de pace sau pentru a impune
UE nu poate strânge nici măcar 10.000 de soldați, în timp ce Rusia are 800.000 de militari în Ucraina
Așa-numita “coaliție a celor dispuși”, o forță multinațională condusă de Marea Britanie și Franța, menită să sprijine Ucraina și, eventual, să monitorizeze un armistițiu, pare extrem de departe de speranțele inițiale ale premierului Keir Starmer de a strânge 64.000 de soldați la sol.
Kremlinul a declarat, de asemenea, că nu va accepta trupe occidentale în Ucraina, avertizând că prezența lor ar putea declanșa un nou război mondial. Chiar dacă Putin ar fi de acord, miniștrii apărării din Europa au spus că “nu există nicio șansă” să atingă cei 10.000 de soldați propuși inițial de Marea Britanie. Chiar și 25.000, în cadru unui efort comun, ar fi “o provocare”, așa cum relata The Times în aprilie.
“Rusia are 800.000 de soldați. Dacă nu putem strânge nici măcar 64.000, asta nu pare a fi slăbiciune, este slăbiciune”, le-a spus Dovile Sakaliene, ministrul apărării din Lituania, colegilor săi europeni.
Este cu mult sub cei 200.000 de soldați pe care președintele Zelenski îi estima în ianuarie ca fiind necesari pentru a impune în mod credibil pacea pe lunga linie de front din Ucraina și pentru a preveni un nou atac rusesc după obținerea unui eventual acord de încetare a focului. Experții estimează că numărul necesar de militari este mai aproape de 600.000.
Până acum, Marea Britanie și Franța sunt singurele țări care au anunțat un număr concret de soldați. Finlanda este îngrijorată că orice desfășurare ar “slăbi” propriia apărare de la frontieră, în timp ce Polonia, Spania și Italia au spus clar că nu vor trimite soldați. Estonia a spus că ar putea fi dispusă să trimită doar o unitate de luptă de dimensiunea unei companii.
Propunerile au fost până acum împiedicate de lipsa de personal, reticența politică și obstacole logistice legate de cum vor răspunde în caz de atac rusesc.
Din punct de vedere financiar, Europa a depășit SUA ca principal furnizor de ajutor pentru Ucraina în iunie, cu aproximativ 72 miliarde € în ajutor militar, față de 65 miliarde $ din partea SUA, potrivit Institutului Kiel. SUA au furnizat însă cele mai sofisticate și letale echipamente, inclusiv sisteme avansate de apărare aeriană și muniții de precizie.
Europa, prea depedentă de industria militară americană
O mare parte din ajutorul Europei finanțează achiziția de arme produse în SUA, subliniind dependența europenilor de industria militară americană. Zelenski a spus în ianuarie că aproximativ 40% din armele Ucrainei provin din SUA, aproximativ 33% sunt produse pe plan intern și mai puțin de 30% vin din Europa.
Rusia se bazează în mare parte pe propriile resurse, sprijinite de parteneriate cu China și Iran. Coreea de Nord a furnizat și ea între nouă și douăsprezece milioane de obuze și rachete de artilerie începând cu 2023. Phenianul alocă aproape 16% din bugetul țării pentru apărare, o proporție neegalată de vreun stat european.
Anul trecut, statele membre ale UE au cheltuit 326 miliarde € pentru apărare, adică aproximativ 1,9% din PIB, o creștere de 30% față de 2021, dar SUA au cheltuit aproape 1 trilion $, sau 3,4% din PIB. Pentru a reduce decalajul, UE a lansat un plan de pregătire de 800 miliarde € pentru modernizarea și integrarea capacităților militare. Însă progresul este lent, fiind împiedicat de industrii fragmentate, diviziuni politice și lipsa unei strategii comune.
UE a impus 14 runde de sancțiuni economice împotriva Rusiei începând cu 2022, înghețând peste 200 miliarde € din activele băncii centrale ruse și reducând importurile de energie. Însă Rusia s-a adaptat prin aprofundarea legăturilor comerciale cu China, India și alți parteneri non-occidentali, în timp ce promisiunea lui Trump de a impune tarife secundare dure cumpărătorilor de petrol rusesc nu s-a concretizat.
Europa ar putea oferi Moscovei stimulente, precum deblocarea activelor rusești, ca monedă de schimb într-o eventuală înțelegere. Totuși, acest lucru se bazează pe presupunerea că Putin ar prefera negocierile în locul continuării războiului, ceea ce este departe de a fi o certitudine.
Eforturile diplomatice europene sunt semnificative, dar, fără sprijin militar, riscă să fie pur simbolice. Capacitatea de a apăra integritatea teritorială a Ucrainei depinde de menținerea angajamentului SUA în ceea ce privește armele, trupele și voința politică, a concluzionat The Times. (sursa)
