Surpriza-şoc a primului tur al alegerilor pentru cea mai importantă funcţie din stat, câştigat de un candidat prorus cu idei şi discurs incoerente, cu simpatii pentru mişcarea legionară şi care aduce în discuţie conceptul de naţionalizare, a afectat puternic apetitul investitorilor pentru active româneşti, astfel că aceştia au început să vândă.
ZF.ro: Este o mişcare care nu a fost anticipată de analişti întrucât acest candidat nu era nici măcar în top 5 în sondaje, astfel că îngrijorarea investitorilor s-a tradus într-o scădere de aproximativ 2,5 mld. euro la Bursa de Valori (din 22 noiembrie încoace) şi un minus de 400 mil. euro pe Pilonul II de pensii. Ieri, ministrul finanţelor, Marcel Boloş, a spus că România a trebuit să recurgă la o parte din rezerva sa de finanţare pentru a acoperi un vârf al plăţilor de aproximativ 6 miliarde de euro în ultimele două luni, pe fondul creşterii tensiunilor politice. Cu alte cuvinte un total de 10 mld. euro din cauza haosului politic şi a ascensiunii partidelor extremiste.
„Prima reacţie este cea a băncilor, care nu mai ofertează acum disponibilităţi băneşti, nu mai oferă pentru ceea ce înseamnă deficitele temporare de trezorerie (…) În momentul de faţă am scos o cantitate destul de însemnată de monedă: 6 miliarde de euro din buffer. Este o perioadă pe care trebuie sa o trecem cu bine”, a spus Marcel Boloş.
Bufferul este fondul de urgenţă la dispoziţia guvernului, folosit în situaţii excepţionale. În acest sens, valoarea bufferului este secret de stat. Analiştii din piaţă estimau nivelul bufferului la circa 10 mld. euro.
Deficitul bugetar al României, care era deja pe punctul de a fi cel mai ridicat dintre statele membre ale UE în acest an, se va mări probabil peste obiectivul guvernului de 7%, notează Bloomberg.
Recenta criză politică, declanşată de victoria şocantă a unui candidat prorus în primul tur al alegerilor prezidenţiale, a dus la creşterea randamentelor obligaţiunilor româneşti şi scăderea Bursei de Valori.
Şeful Trezoreriei, Ştefan Nanu, a clarificat declaraţia ministrului într-un interviu telefonic pentru Bloomberg, spunând că doar o parte din sumă a fost scoasă din buffer, care rămâne la „niveluri confortabile”. Înainte de ultimele convulsii politice, Trezoreria plănuia să reducă împrumuturile internaţionale şi să se bazeze mai mult pe piaţa internă şi pe instituţiile multinaţionale pentru finanţare.
Pe 9 decembrie Ministerul Finanţelor începe subscrierile pentru o nouă emisiune de titluri de stat Fidelis cu dobânzi peste cele din perioada precedentă.
România are un necesar de finanţare de 200 mld. lei (40 mld. euro) în 2024 şi o datorie veche de rostogolit în valoare totală de 916 mld. lei (183 mld. euro). (sursa)
