Fiecare leu pe care statul român îl investeşte într-un ciclu complet de educaţie (de la nivel preşcolar la postuniversitar) generează 8 lei sub formă de venit la buget din taxe, impozite şi contribuţii, arată un studiu Deloitte comandat de World Vision.

Fiecare leu investit de stat în educație generează 8 lei la buget, ceea ce înseamnă un randament al investiției de 700%, în condițiile în care România cheltuiește mai puțin de 170.000 de lei pentru un copil, de la grădiniță până la obținerea unei diplome, dar va încasa ulterior de pe urma impozitelor plătite de acesta la maturitate aproape 1,5 milioane de lei, susţin autorii studiului”Costul educaţiei: investiţie, randament, impact”, realizat de Deloitte România la comanda Fundaţiei World Vision România.

“Investiţia în educaţie generează încasări importante pentru stat, ca administrator al bugetelor publice, cu un impact considerabil pentru societate în ansamblul acesteia, demonstrează studiul publicat de World Vision România. De exemplu, statul cheltuieşte în total circa 168.000 de lei, în medie, pentru fiecare persoană care absolvă un masterat, de la grădiniţă până la acordarea diplomei. În acelaşi timp, statul încasează de la o astfel de persoană, pe toată durata vieţii acesteia, aproape 1,45 de milioane de lei din contribuţii, taxe şi impozite. Cu alte cuvinte, la fiecare leu investit în educaţia unei persoane cu masterat, statul primeşte înapoi opt lei, echivalând cu un randament al investiţiei de 700%”, arată studiul.

O altă concluzie a studiului priveşte efectul educaţiei asupra nivelului veniturilor persoanelor fizice. Astfel, veniturile brute realizate de o persoană se dublează, în medie, cu fiecare nivel de învăţământ finalizat.

Prin urmare, un absolvent de liceu câştigă de două ori mai mult decât o persoană care a terminat doar şcoala generală, iar un absolvent de facultate câştigă dublu faţă de cineva care are doar o diplomă de bacalaureat.

Este important de observat că această evoluţie se păstrează indiferent de statutul profesional, fiind valabilă nu doar pentru salariaţi, ci şi pentru agricultori şi lucrătorii pe cont propriu în alte activităţi decât cele agricole.

“Din perspectiva cifrelor avansate de această cercetare – din câte ştim, prima din România care încearcă să cuantifice în termeni financiari reali costurile şi beneficiile educaţiei pentru stat şi pentru societate – concluziile pe care ar trebui să le tragem sunt clare. Educaţia este una dintre investiţiile cele mai avantajoase pe care le poate face un stat, fapt demonstrat cu date în studiul pe care l-am realizat împreună cu Deloitte România. Este nevoie ca statul să respecte legea şi să aloce Educaţiei cele 6 procente din PIB la care s-a obligat. World Vision România, prin programele sale, adăuga resurse financiare la sumele pe care le investeşte statul, iar aceste sume au impact direct atât în calitatea educaţiei, cât şi în accesul la educaţie”, a concluzionat Mihaela Nabăr, director executiv al World Vision România.

Studiul “Costul educaţiei: investiţie, randament, impact” a fost efectuat de Deloitte România la solicitarea Fundaţiei World Vision, pe baza seturilor de datelor disponibile din surse publice (desk research).

Studiul a fost realizat pentru următoarele categorii de statut ocupaţional: lucrător pe cont propriu în activităţi neagricole, agricultor, şomer, salariat conform, pentru următoarele niveluri de studii: primar/ISCED 0-1, secundar/ISCED 2-3, superior/ISCED 5-7.

În prezentul studiu nu sunt prezentate informaţii referitoare la categoria “Patroni”/“Antreprenori” din cauza nivelului limitat de informaţii.

Totodată, studiul face parte din seria de cercetări şi iniţiative ale World Vision din domeniul educaţiei, printre care se numără studii precum “Investiţie în educaţia copiilor din mediul rural” (2017), “Cursa celor 30 de ani de educaţie în România… rurală” (2020), “Bunăstarea copilului din mediul rural”.

Sursa: Agerpres

Articolul precedentDecizia Curții Constituționale a Poloniei prin care legislația națională primează în fața dreptul european a intrat în vigoare marți/ Decizia amenință finanțarea Poloniei de către UE și este considerat primul pas spre Polexit
Articolul următorCreşterile de salarii, anulate de inflaţie pentru prima dată în ultimii 10 ani. Salariul mediu pe economie a crescut cu 6,4% în ultimul an, dar inflaţia de 6,3% din august anulează beneficiile majorărilor de salarii