Țara scandinavă îți relansează planul de Apărare Totală, datând de pe vremea Războiului Rece, ca să se pregătească în vederea unor crize începând cu atacurile cibernetice și terminând cu un război.
În pașnica Suedie, autoritățile își pregătesc copiii și adulții în vederea unei crize considerate imposibile în urmă cu zece ani – o invazie din partea Rusiei.
SUA și aliații săi din Europa consideră că o eventuală invazie din partea Moscovei ar fi mai puțin probabilă decât era pe vremea Războiului Rece, când instituțiile și cetățenii erau mai pregătiți să joace un rol în apărarea țărilor lor.
Dar Rusia, la fel ca și China, a căutat să dezbine și să slăbească Occidentul apelând la un gen de atacuri care reprezintă mai puțin decât un conflict armat, cum ar fi atacurile informatice și dezinformarea. Acest lucru a pus guvernele în alertă, mai ales pe cele din țările mai mici, învecinate cu Rusia, ele dorind să-și întărească, din acest motiv, economia și societatea.
“Între pace și război există o perdea de ceață, iar noi constatăm că avem probleme în mai multe domenii, în timp ce adversarii apelează la o largă gamă de metode – dezinformare, atacuri informatice, vulnerabilități în infrastructura de primă importanță”, a declarat recent Jens Stoltenberg, secretarul general al Organizației Tratatului Nord-Atlantic (NATO).
După ce, în 2014, Moscova a ocupat regiuni din Ucraina, Suedia a scos de la naftalină și și-a modernizat planurile aflate sub genericul Apărare Totală, datând de pe vremea Războiului Rece și destinate pregătirii societății pentru a opune rezistență în fața invadatorilor. Scopul acestui demers – prin campanii de informare și prin diverse scenarii gândite special – este acela de a pregăti cetățenii și companiile să se apere în fața oricăror crize care ar putea apărea, de la un război declarat la pandemii și la atacuri informatice.
“Mulți oameni se întreabă: ‘Dar guvernul singur nu ne poate ajuta?’“, afirmă Jenny Karlsson, profesoară la un liceu din orașul Orebro, care a instruit o clasă în acest sens. “Uneori, nu poate.”
Suedia, la fel ca Finlanda, nu este membră NATO, dar este un partener apropiat.
Lituania și-a publicat propria broșură cu instrucțiuni, cum ar fi transformarea beciurilor în adăposturi antiaeriene. Letonia intenționează să inițieze în școli cursuri de apărare națională, inclusiv niște exerciții militare de bază și modalități dintre cele mai eficiente de a acționa în caz de criză. În ianuarie, Republica Cehă a organizat cursuri informatice cu diverse companii, menite să asigure protecția industriilor de primă însemnătate. În martie, Regatul Unit a anunțat că va elabora o strategie națională de rezistență care ar viza întreaga societate, de la simpli cetățeni la firmele de afaceri.
“Dacă dorești ca societatea civilă și sectorul privat să aibă o contribuţie, trebuie să te arăți cinstit față de ele, și nu să vorbești doar vag despre crize“, a declarat Elisabeth Braw, de la American Enterprise Institute, o organizație cu sediul la Washington. “Dacă natura eventualei crize este înțeleasă, asta îi va face pe oameni să dorească să prevină asemenea crize sau să le reducă efectul“.
Suedia – țară membră a Uniunii Europene, cu aproximativ 10 milioane de locuitori – se află în fruntea acestui gen de proiecte, alături de Finlanda și de țările baltice. Suedia, care și-a întărit relațiile de apărare cu Statele Unite și cu țările vecine membre ale NATO, este îngrijorată de faptul că Rusia își sporește forțele din nord-vestul țării, dar și de acțiunile rusești sub acoperire. Potrivit unui raport din 2017 al Institutului suedez pentru Relații Internaționale, o organizație din Stockholm, Rusia a apelat la dezinformare și la documente false ca să influențeze Suedia.
Suedia a ripostat prin relansarea programului Apărare Totală, sporindu-și capacitatea militară și angajându-i pe cetățeni în eforturile generale din domeniu, coordonate de Biroul pentru Situații Neprevăzute.
În 2018, guvernul a transmis tuturor locuitorilor o broșură de 20 de pagini, intitulată ‘În caz de criză sau de război‘, cu instrucțiuni de primă importanță, de la verificarea listei de provizii la stocurile necesare în cazul unui avertisment din partea sistemului extern de alarmă al țării. Broșura include și sfaturi vizând identificarea dezinformărilor în vremuri de pace sau de război.
“În cazul în care Suedia este atacată de o altă țară, noi nu ne vom lăsa“, se arată în broșură . “Toate informațiile vizând renunțarea la rezistență sunt false”.
Profesoara Karlsson spune că broșura a dat naștere unor discuții între cetățeni și profesorii de la școala sa din Orebro, o localitate aflată la aproximativ 90 km. de Stockholm. “Am început să discutăm despre câte zile am supraviețui“, afirmă ea.
Cu ajutorul Biroului pentru Situații Neprevăzute, cunoscut sub ințialele MSB, au fost organizate discuții cu tinerii despre ce anume ar avea nevoie locuințele în caz de criză și despre ce ar fi de făcut în cazul unor crize precum întreruperea curentului electric sau a comunicațiilor. S-a mai discutat și despre modul în care poate fi depistată dezinformarea.
“Ne-am obișnuit să trăim într-o mică țară occidentală care nu s-a implicat niciodată în războaie și cu convingerea că suntem într-o siguranță deplină”, spune dna Karlsson. “Noi, ca adulți, ne gândim la război ca la unul tradițional, nu ne gândim la apa potabilă sau la ce am face dacă s-ar întrerupe curentul electric sau internetul”.
Anul trecut, MSB a produs o serie de videoclipuri sub genericul ‘Speriați sau pregătiți?’, în care un muzician se gândește cum ar putea ajuta Suedia pregătindu-se el însuși, respectiv, găsind un adăpost antiaerian local, optând pentru o parolă mai complicată la computer și supraviețuind fără telefon, apelând doar la o simplă hartă. Videoclipurile au fost însoțite de materiale pregătitoare și de povești înscenate, destinate companiilor, organizațiilor și școlilor, materiale care ar putea fi folosite în cadrul Săptămânii dedicate Pregătirilor Anticriză – o manifestare organizată în fiecare toamnă.
Suedia va înființa un centru de securitate informatică, iar, anul viitor, va deschide noua Agenție pentru Apărarea Psihologică, al cărei scop va fi acela de a învăța populația să deosebească informațiile de primă importanță de atacurile de dezinformare.
MSB instruiește deja funcționarii publici și dispune de echipe pe care le poate trimite în sprijinul autorităților locale, dacă acestea ar fi ținta unor atacuri, după cum precizează Mikael Tovfesson, șeful secției din MSB destinate combaterii influenței informațiilor. Potrivit declarațiilor lui Tovfesson, anul trecut, această secție a venit în sprijinul unui spital din Södertälje, o localitate de lângă Stockholm, care a fost ținta “unor ciudate atacuri venite din străinătate“, potrivit cărora spitalul și-ar neglija pacienții și s-ar afla în pragul dezastrului.
Sursa: The Wall Street Journal / Articol de James Marson / Traducerea: Alexandru Danga (Rador)
