„Cenzură fără precedent în istoria recentă aplicată de un ministru al Educației și Cercetării asupra cercetătorilor: ministrul Daniel
David a refuzat să facă publică analiza realizată de Institutul de Științe ale Educației asupra măsurilor din educație luate de Guvernul Bolojan. La solicitările Edupedu.ro de a face public documentul, a manipulat datele din raportul acestora și a remis presei 2 pagini cu fragmente editate din răspunsul de 23 de pagini formulat de cercetători la solicitarea noastră.
Concret, Edupedu.ro a solicitat oficial Institutului de Științe ale Educației, pe 7 iulie 2025, în ziua în care Guvernul Bolojan și-a asumat în Parlament răspunderea pe primul pachet de măsuri fiscal-bugetare, să comunice dacă a fost consultat în elaborarea acestor măsuri și care sunt efectele pe care IȘE estimează că le vor avea majorarea normei didactice, reorganizarea rețelei școlare, mărirea numărului de elevi la clasă și tăierea burselor școlare.
Edupedu.ro a obținut analiza cercetătorilor asupra impactului Legii-Bolojan în educație, care a ajuns la Ministerul Educației și Cercetării semnată de cercetătorii Institutului de Științe ale Educației și a fost refuzată la publicare de ministrul Daniel David, după cum acesta a recunoscut. Analiza IȘE cenzurată de ministrul Daniel David – sub pretextul că un răspuns pentru presă are nevoie de peer-review și de un rezumat extins în limba engleză – arată că, potrivit rețelei Eurydice a Comisiei Europene, „valoarea medie a normei didactice în Europa este de 18-19 ore/săptămână” – în România norma fiind de 18 ore pe săptămână -, și că „majorarea normei didactice cu 2 ore plasează România peste media înregistrată la nivel european”.
Cercetătorii mai arată în analiza lor cenzurată ulterior de MEC că „timpul total de muncă al profesorilor în România (40 de ore/săptămână) este aliniat practicii europene, cu o pondere ușor mai redusă pentru predarea propriu-zisă, respectiv mai ridicată pentru alte activități (ex. pregătire profesională curentă, activități extradidactice și de sprijin, formare profesională continuă, sarcini administrative etc.) (Eurydice, 2023). Avantajul teoretic al celor 20-22 de ore ce sunt alocate activităților nedidactice este diminuat de birocrație și sarcini ale profesorilor, ce nu au impact direct asupra învățării (SABER Teachers, 2017). Alte studii (CNPEEUCE, 2024) arată că volumul ridicat de muncă și sarcinile administrative ale profesorilor constituie principalul factor de stres și limitează adesea timpul pentru pregătirea lecțiilor și pentru analiza datelor despre învățare”.
Un alt paragraf eliminat total de Ministerul Educației și Cercetării din raportul făcut de cercetătorii de la IȘE se referă la datele internaționale privind plata cu ora. Concret, MEC se oprește la acest capitol la următoarea frază a cercetătorilor, pe care o trimite mai departe jurnaliștilor: „Mecanismul românesc de plată cu ora nu are un corespondent direct în alte modele”. Dar taie integral paragraful imediat următor al cercetătorilor IȘE, care raportează următoarele date:
„– sume fixe pe oră, actualizate periodic – în Germania, sistemul de plată cu ora este fix (tarif pe oră) și reglementat la nivel federal, și variază între 23,47 și 40,39 euro, în funcție de grupa de salarizare în care este încadrat profesorul (Ministerium für Schule und Bildung des Landes Nordrhein-Westfalen, 2025);
– tarif procentual din salariu lunar/anual – în Franța, orele suplimentare ale profesorilor din învățământul secundar sunt reglementate prin sistemul HSA (heures supplémentaires année) și HSE (heures supplémentaires effectives). Pentru a asigura acoperirea orarului școlar, o parte din sistemul HSA poate fi obligatoriu pentru fiecare cadru didactic al școlii și este plătit cu 20% peste tariful de bază (aproximativ 1.462 euro/an); altă parte din norma HSA este contractată prin voluntariat remunerat (1.219 euro/an). HSE-urile au valori de aproximativ 40 euro/oră. Potrivit celei mai recente note statistice DEPP (Baradji, 2025), în anul școlar 2023-2024, 88% dintre profesori au cel puțin o normă HSA”.
Potrivit surselor noastre, analiza realizată de Institutul de Științe ale Educației ca răspuns la solicitarea Edupedu.ro a ajuns la cabinetul ministrului Educației și Cercetării și la ministrul Daniel David, care au oprit-o însă de la transmiterea către presă. Sub pretextul că este nevoie de peer-review ca Institutul de Științe ale Educației să răspundă la o solicitare de presă, ministrul David și autorul peer-review-ului au eliminat aproape 80% din conținutul raportului cercetătorilor și au trimis ce a rămas, editat și acel rest, ca răspuns la solicitarea făcută de redacție către IȘE.
De remarcat că analiza cercetătorilor din științele educației tratează întrebările din solicitarea Edupedu.ro într-o analiză de 23 de pagini, tehnic, științific și pe bază de date și evidențe. Prin contrast, răspunsul primit de Edupedu.ro de la Ministerul Educației în numele IȘE trata o singură temă, norma didactică, și acolo fiind modificări în cheie politică asupra fragmentelor preluate de Minister din textul cercetătorilor Institutului de Științe ale Educației.
La prima întrebare trimisă de Edupedu.ro „1. A fost consultat Institutul de Științe ale Educației în procesul de elaborare a acestor măsuri, fie de către Ministerul Educației, fie de către grupurile de lucru constituite la nivelul Administrației Prezidențiale?”, Institutul de Științe ale Educației (IȘE) a răspuns următoarele, în analiza nepublicată de Minister și obținută de redacție:
„Institutul de Științe ale Educației nu a fost implicat în procesul de elaborare a măsurilor din domeniul Educației, propuse de Guvern. Studiile noastre au stat la dispoziția celor interesați, fiind publicate pe site-ul instituției și transmise Ministerului Educației și Cercetării”. (sursa)
