Conform datelor publicate azi de Ziarul Financiar, în 2021, numărul locuințelor livrate în Oradea a fost de 1.241, cu 4 mai mult decât în 2020, când au fost livrate 1.237 de locuințe. Numărul acestora este însă mult mai mic decât în 2019, când au fost livrate 1.761 de locuințe.


În aproape jumătate din reşedinţele de judeţ din România, numărul locuinţelor noi livrate în 2021 a fost în scădere faţă de anul precedent. Este vorba despre 19 oraşe-reşedinţă unde s-au dat în folosinţă mai puţine case şi apartamente anul trecut, în frunte cu Braşovul, care consemnează cea mai mare scădere ca număr, de 1.055 de locuinţe, potrivit datelor disponibile pe platforma Tempo a Institutului Naţional de Statistică şi analizate de ZF.

La polul opus, 22 de reşedinţe de judeţ au înregistrat creşteri, pe locul întâi fiind Iaşiul, cu 946 de livrări anul trecut peste cele din 2020. Îl urmează Timişoara (plus 408 locuinţe noi), Alba Iulia (plus 361), Bistriţa (plus 306).

Dintre oraşele majore, puternice din punct de vedere economic, o scădere care atrage atenţia este cea din Constanţa unde în 2021 au fost puse pe piaţă doar 277 de locuinţe, faţă de 1.217 în 2020 şi 1.074 în 2019. Şi în Cluj-Napoca s-au livrat mai puţine locuinţe – 1.995 anul trecut, faţă de 2.657 în 2020 şi 4.175 în 2019.

Cu toate acestea, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, Constanţa şi Braşov sunt principalii poli în care se concentrează cererea pentru locuinţe din ţară, aici înregistrându-se în total circa o treime din tranzacţiile la nivel naţional. Zona metropolitană a Capitalei este responsabilă de o altă treime, iar celelalte 35 de judeţe formează împreună ultima treime, potrivit unei analize realizate de consultanţii de la Colliers.

Şi în Bucureşti, de altfel, anul trecut au fost predate mai puţine locuinţe faţă de 2020. Cu 13.344 de locuinţe noi, Capitala a intrat pe trend descrescător, scăderea fiind de 3% (echivalentul a 477 de locuinţe), după ce în 2020, pentru prima dată, Bucureştiul devenise scena unui număr record de case şi apartamente noi, dezvoltatorii fiind impulsionaţi de contextul pandemic să grăbească proiectele începute deja, de teamă că vor rămâne cu blocurile şi casele nevândute.

Tendinţele care modelează piaţa rezidenţială

► La nivel naţional, anul 2021 s-a încheiat cu un stoc de 71.405 locuinţe noi, un număr cu 3.589 mai mare faţă de cel din anul precedent. Între acestea, dominante au fost apartamentele cu două camere, al căror număr a ajuns la 22.596, deşi au fost cu 455 (2%) mai puţine faţă de anul precedent, potrivit datelor disponibile pe platforma Tempo a Institutului Naţional de Statistică (INS). În paralel, se vede o altă tendinţă nouă: creşterea numărului de locuinţe noi cu patru sau cinci camere şi chiar mai multe.

► De asemenea, din cele peste 71.000 de locuinţe livrate anul trecut aproape 29.000 sunt clasificate ca fiind în zone rurale. Faţă de 2020, creşterea este de 11%, în vreme ce livrările din urban au crescut cu mai puţin de 1%.

► Tot ca o tendinţă, aproape 63 de metri pătraţi a ajuns să măsoare, în medie, un apartament nou-livrat în România în 2021, în creştere cu circa 1% faţă de anul precedent, marcând astfel pentru prima dată un trend ascendent după şapte ani în care media a tot scăzut. Deşi creşterea nu este mare, ea dă tonul unei eventuale reveniri a pieţei rezidenţiale la suprafeţe mai mari pentru locuinţele noi.

► Ca  vânzări, în 2021 peste 183.000 de apartamente au fost tranzacţionate în România, cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani, chiar dacă 2021 a fost al doilea an de pandemie, unul în care efectele asupra economiei au început din plin să se resimtă. Din cele 183.032 de apartamente care s-au vândut anul trecut, 52.004, adică mai mult de un sfert, au vizat doar Bucureştiul, potrivit datelor colectate de la Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) şi centralizate de ZF. (sursa)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.