Patrick Andre De Hillerin: Cele mai nefericite cupluri pentru o țară sunt cele formate din premier și ministrul său de Finanțe. Dacă vreunul dintre ei e cât de cât rezonabil, atunci, cumva, bugetul mai are șanse de supraviețuire. Dacă nici unul nu e, dacă și ministrul de Finanțe, și premierul sunt niște cretini, atunci uită-te în actele de identitate: ai cele mai mari șanse să trăiești în România ultimilor ani, când datoria publică a făcut un spectaculos salt până spre ceruri, a căror împărăție le-a fost promisă, încă din vechime, miniștrilor noștri de Finanțe și premierilor care s-au perindat pe la conducerea Guvernului din 2018-2019 încoace.
Datoria publică a României s-a dublat
de la sfârșitul lui 2017 până la sfârșitul lunii august 2023. De fapt, nu doar s-a dublat, ci a mai adăugat încă 135 de miliarde de lei în plus față de dublul sumei din 2017. Numai prețurile s-au mai dublat în perioada asta, ba chiar mai repede. În rest, nu s-a mai dublat nimic: nici PIB-ul, nici veniturile oamenilor, nici veniturile la buget… Aaa, da, inflația și deficitul bugetar au mai crescut, dar ele nu s-au dublat. S-au triplat sau chiar cvadruplat în anumite momente.
La începutul lui 2018, când datoria publică era de doar 300,7 miliarde de lei, la Palatul Victoria s-a instalat premierul Viorica Dăncilă, iar la Finanțe a fost numit Ionuț Mișa. Rezultatul acestei colaborări fructuoase a fost o creștere a datoriei publice cu 30 de miliarde de lei într-un an.
Mișa n-a rezistat mai mult de un an, fiind înlocuit cu Eugen Orlando Teodorovici, care i-a fost alături Vioricăi Dăncilă de la finalul lui 2018 la finalul lui 2019. Rezultatul simbiozei dintre cei doi a fost o creștere a datoriei publice cu încă 43 de miliarde de lei într-un an.
În total, în doi ani, beneficiind de doi miniștri de Finanțe extrem de potriviți, Viorica Dăncilă a împrumutat România cu 73 de miliarde de lei.
Bun, toată lumea a căzut de acord,
la vremea respectivă, că Dăncilă nu era una dintre minunile lumii și nici cea mai inteligentă persoană de pe Pământ. Nici pe planete fără viață, Dăncilă n-ar fi câștigat concursul de „cea mai inteligentă persoană“, dar asta deja este altă poveste.
Povestea legată de îndatorarea României, însă, continuă, în cel mai nefericit mod cu putință pentru finanțele țării și, mai ales, pentru noi.
În noiembrie 2019, prim-ministru devine Ludovic Orban. Că omul și-a depășit cu mult limitele incompetenței s-a confirmat la finalul lui 2020, când am constatat toți că marele premier liberal, asistat de marele finanțist de renume mondial Florin Cîțu, a fost mai harnic în îndatorare decât nefericita intelectual de Dăncilă.
Căci duetul de comici triști Orban-Cîțu a reușit ca în doar un an, unul singur, să crească datoria publică a României cu peste 126 de miliarde de lei. Așadar, dacă Dăncilă a reușit o medie anuală de 36,5 miliarde de lei îndatorare, Orban a reușit, cu ajutorul lui Cîțu, un fabulos salt.
126 de miliarde de lei, peste 25 de miliarde de euro împrumutați într-un singur an, asta da performanță.
Căci dacă îndatorarea țării
într-un asemenea hal fără precedent nu ar fi fost considerată o performanță, Florin Cîțu n-ar fi fost numit prim-ministru, ci ar fi fugit pe străzile Bucureștiului alergat de pietrele aruncate de către oamenii revoltați. Cum acest din urmă eveniment nu a avut loc, iar Cîțu chiar a devenit premier, înseamnă că cineva chiar i-a apreciat prestația îndatoratoare de la Finanțe.
Ajuns șeful miniștrilor de Finanțe și șeful întregului Guvern, Florin Cîțu a continuat lucrul bun început de către Orban.
Așa se face că la finalul mandatului lui Cîțu ca premier, perioadă în care i-a avut alături pe miniștrii de finanțe Nazare și Vâlceanu, datoria publică a României crescuse cu încă 77 de miliarde de lei.
Să reușești, în doar doi ani, să pui în cârca contribuabililor români datorii de peste 200 de miliarde de lei, adică peste 40 de miliarde de euro, este o performanță greu de egalat.
Gândiți-vă și altfel: între finalul lui 1989 și finalul lui 2019, în 30 de ani, România a ajuns la o datorie publică de 373 de miliarde de lei. În doar doi ani după aia, aceeași țară a mai împrumutat mai mult de jumătate decât împrumutase în anteriorii 30.
Nu este nici mult, nu este nici puțin, este de-a dreptul enorm și, cumva, inacceptabil. Suma împrumutată de Orban și Cîțu este cu 26 de miliarde de euro mai mare decât suma alocată din granturi României prin PNRR.
Dacă am pune la socoteală doar acel peste un miliard de euro împrumutat de Cîțu pentru a cumpăra vaccinuri anti-COVID pe care nici măcar nu le-am folosit, ci le-am donat altor țări sau pur și simplu le-am distrus, și tot am avea un motiv extrem de bun pentru care omul ăsta n-ar mai trebui să se afle astăzi în Parlament, ci într-o celulă în care să-și petreacă veșnicia, adică exact perioada care ne va fi necesară nouă ca să plătim banii împrumutați de el în numele nostru, cu buletinele noastre.
Așadar, la finalul lui 2021,
după două guvernări catastrofale, România ajunsese la o datorie publică de 577,5 miliarde de lei.
Dar nu-i nimic, din negura istoriei venea să ne salveze o nouă coaliție, mânată-n luptă de un general-erou, secondat de un nou ministru de Finanțe.
Tandemul Ciucă-Câciu a preluat din zbor ideea îndatorărilor mari și dese, așa că între sfârșitul lui 2021, când au intrat în pâine, și până la finalul lunii mai 2023, cu 15 zile înainte de săvârșirea rotativei, datoria României a mai crescut cu 153,7 miliarde de lei. Practic, într-un an și jumătate, Ciucâciu au reușit să se apropie de scorul-record al Orcîților. Dacă ar fi fost lăsați să-și desăvârșească opera, dacă le-ar fost permise încă șapte luni de guvernare, ar fi crescut, în ritmul în care porniseră, datoria României cu încă 216 miliarde de lei.
Cum, însă, sorții le-au fost potrivnici, Orban și Cîțu au rămas, până acum, campioni absoluți la îndatorare-viteză pe cicluri doi ani.
Deocamdată, Ciolacu-Boloș
este un cuplu prea tânăr ca să ne putem pronunța asupra capacității lor de a îndatora țărișoara. Dar promit și ei.
Dacă la finalul lunii mai 2023, datoria publică a României era de 731,2 miliarde de lei, la finalul lunii iunie, care prinsese și primele 15 zile de guvernare ale lui Ciolacu în calitate de premier, datoria publică a țării scăzuse la 724,7 miliarde de lei. Pentru prima dată în atâția ani, datoria publică scădea, nu creștea.
Numai că o minune ține, desigur, doar 15 zile, sau așa ceva. Căci la finalul lunii august 2023, ultima pentru care Ministerul de Finanțe a publicat date, datoria publică și-a revenit corespunzător, ajungând la 735,9 miliarde de lei.
Practic, în două luni (iulie și august), Guvernul Ciolacu, avându-l pe Boloș la Finanțe, a reușit să mai îndatoreze România cu încă 11,2 miliarde de lei.
Deocamdată ritmul de îndatorare este mult sub cel de 9-10 miliarde de lei pe lună impus de Orban, Cîțu și Ciucă. Dar nu e timpul pierdut. Vine 2024, an plurielectoral, cu patru rânduri de alegeri, în care nici un premier cât de cât doritor de măriri nu se apucă să impună măsuri de austeritate. Așa că nu avem de ce să ne așteptăm ca datoria publică a României să scadă sau, măcar, să rămână aceeași. În definitiv, o viață avem și ar fi păcat să nu ne-o grevăm cu datorii făcute aiurea de politicieni. (catavencii.ro)
