Datele cele mai recente arată că în Uniunea Europeană, în anul 2024, sectorul public angajează în medie aproape 23% din forța totală de muncă totală.
Sunt diferențe profunde între țările membre, dar România are de departe cea mai scăzută proporție a angajaților publici în economie, stând la coada clasamentului UE, cu o proporție de 13,6 % din totalul lucrătorilor din țară.
În top se află, fără surpriză, țările nordice, unde statul are o prezență puternică în economie, prin servicii sociale extinse, educație și sănătate predominant publice.
Suedia conduce cu aproape 34 % din forța de muncă în sectorul public din totalul angajaților din economie, iar Danemarca și Finlanda se apropie și ele de acest prag, arată datele analizate de Profit.ro. Modelele nordice sunt cunoscute pentru finanțarea generoasă a serviciilor publice și pentru încrederea relativ ridicată a populației în instituțiile statului.
Franța și Germania se plasează de asemenea sus în clasament, cu peste 25 % din totalul angajaților lucrând în sectorul public. Cele două mari economii vest-europene au administrații consistente și politici sociale elaborate, menținând astfel o nevoie constantă de personal public.
Țările din Europa Centrală și de Est se află la polul opus al clasamentului. România se remarcă printr-o proporție extrem de scăzută, de numai 13,6%, ceea ce o plasează la coada Uniunii.
Din România, cu 8,6 milioane de angajați, Eurostat a numărat 1,18 milioane în sectorul public în 2024.
Bulgaria și Ungaria au valori ușor mai mari, dar tot sub media europeană. Aceste cifre arată rolul statului în economie – mai redus în țările est-europene, cu resurse mai limitate pentru servicii publice și cu o moștenire istorică în care restructurarea administrațiilor a fost privită ca o condiție a modernizării. Media europeană este de 22,9%. (sursa)
