„Repolonizare economică“: Polonia a interzis participarea companiilor din afara UE la licitaţii în două proiecte mari de infrastructură, dar nu a profitat de oportunitatea de a aduce în mâini locale a treia bancă în funcţie de mărime a ţării, ajunsă acum la austrieci

Companii din Asia implementează în prezent nouă contracte, în valoare de 7,3 miliarde zloţi (1,7 miliarde euro), din programul guvernamental de extindere a infrastructurii rutiere din Polonia. Cifra reprezintă 11% din valoarea tuturor contractelor pentru construirea de drumuri rapide în ţară. În sectorul bancar, 45% din active sunt în mâini străine. Dacă în loc de austriecii de la Erste bănci sau instituţii poloneze ar fi cumpărat Santander Bank Polska, ponderea s-ar fi redus la 33%.

Bogdan Cojocaru: Când în urmă cu trei săptămâni premierul Poloniei a vorbit de repo­lonizarea economiei ţării sale, de naţionalism economic şi de apusul erei globalizării naive, a trimis un semnal politic puternic, dar fără conţinut, stârnind speculaţii, discuţii şi critici. Ce a vrut să zică este acum un pic mai clar.

Directoratul General al Autostrăzilor şi Drumurilor Naţionale (GDDKiA) din Polonia a decis că va da curs cererilor industriei locale a construcţiilor şi va exclude pentru prima dată companiile din afara UE din licitaţiile pentru construirea unei secţiuni a unei autostrăzi importante. Analişti şi oficiali au asociat decizia cu repolonizarea economică de care a vorbit premierul Tusk.

Însă intrarea spectaculoasă a băncii austriece Erste direct pe locul trei pe piaţa bancară po­lo­neză arată şi limitele po­lo­nizării. Autostrada la care se referă GDDKiA leagă Var­şo­via de graniţa Poloniei cu Ger­mania şi ur­mează să facă legătura între capitală şi graniţa cu Belarusul. Sec­ţiunea în cauză este într-un judeţ din est, învecinat cu Ucraina şi Belarus.

Companii din Asia implementează în pre­zent nouă contracte, în valoare de 7,3 mili­arde zloţi (1,7 miliarde euro), din programul gu­ver­namental de extindere a infrastructurii rutiere, scrie Rzeczpospolita, principalul ziar de busi­ness din Polonia. Cifra reprezintă 11% din va­loarea tuturor contractelor pentru construi­rea de drumuri rapide în ţară. Acestea includ con­struirea a 179 de kilometri de drumuri ex­pres şi autostrăzi. Contractorii polonezi acuză con­struc­torii asiatici de concurenţă neloială. În această notă, ministrul infrastructurii Dariusz Klimczak a explicat că nu toate compa­niile care concu­rea­ză la licitaţii lucrează după prin­cipii clare şi cinstite. Unele sunt subvenţio­nate de statele de unde vin şi au pre­ţuri reduse artificial. „Aş vrea ca această piaţă să fie deschisă companiilor poloneze şi celor care formează consorţii cu alte companii euro­pene, astfel încât repolonizarea să fie ceva concret, nu doar un slogan“, a spus oficialul.

Despre anunţul GDDKiA, care are la bază o hotărâre a Curţii de Justiţie a UE, un purtător de cuvânt al Budimex, un colos polonez din industria construcţiilor, a declarat că „este un pas direcţia cea bună, asigurând implementa­rea investiţiilor esenţiale în ţara noastră“. Reprezentantul unei alte companii de profil din Polonia a spus că „este un semnal care confir­mă recunoaşterea de către autorităţi a nevoii de a proteja piaţa poloneză, aşa cum a fost descrisă ea de industria construcţiilor“. Asociaţia polo­neză a angajatorilor din construcţii spune că decizia GDDKiA ar trebui urmată de altele asemănătoare în alte sectoare.

Recent, Gaz-System, compania de stat care operează infrastructura de transport de gaze, a ales un consorţiu de companii mici din Turcia pentru implementarea unui terminal de tip FSRU pentru gaze lichefiate în Gdansk. De asemenea, Enea, companie energetică de stat, şi-a anunţat intenţia de a acorda fără licitaţie contractul pentru construirea unei unităţi la o termocentrală pe gaze. Ministrul Klimczak a amintit că prima licitaţie în care a fost folosită decizia Curţii de Justiţie a UE a fost una din ianuarie, pentru reconstrucţia liniei de cale ferată Bialystok-Elk, un proiect de 6 miliarde zloţi (1,4 miliarde euro).

Linia face parte din coridorul Rail Baltica, iar pentru realizarea ei vor fi construite 12 de tuneluri, 12 poduri feroviare şi 20 de viaducte rutiere. Trenurile de pasageri vor ajunge la vite­ze de 200 km/h, iar cele de marfă de 120 km/h. Însă repolonizarea are limite. Anunţul recent că banca austriacă Erste cumpără jumătate din Santander Bank Polska şi alte active poloneze ale colosului spaniol, în ceea ce a devenit cea mai mare tranzacţie (7 miliarde euro) de pe piaţa bancară poloneză, a luat multă lume prin surprindere.

Se ştia că Santander vrea să vândă. S-a speculat până în ultima clipă că activele ar putea fi repolonizate cu ajutorul băncilor de stat poloneze, ceea ce ar fi îndulcit viaţa polonezilor cu credite în franci elveţieni. S-a vorbit mult şi de scenariul în care Erste intervine, ştiindu-se că vânzătorul discută cu aceasta. Ar fi însemnat intrarea austriecilor pe piaţa bancară poloneză, aceştia arătând de mult timp interes în acest sens. Din punctul de vedere politic, scenariul Erste, investitor privat, ar fi fost neutru.

Austria este o ţară membră a UE. Guvernul polonez, mai ales cel nou, condus de Tusk, nu ar fi avut probleme de ideologie legate de vânzarea activelor Santander unei companii private europene. O astfel de tranzacţie ar fi însemnat doar că un investitor european este înlocuit cu un altul tot din UE. Pe de altă parte, unde ar fi fost „repolonizarea“? De aceea, guvernului polonez i se reproşează acum că nu a profitat de oportunitatea de a cumpăra activele Santander, reprezentând a treia bancă în funcţie de mărime din Polonia. Guvernul anterior a repolonizat Pekao Bank, care pentru anul trecut a raportat un profit de 1,5 miliarde euro.

Cotidianul de business Puls Biznesu a vehiculat ideea că Santander Bank Polska ar fi putut fi cumpărată de un consorţiu format din bănci şi instituţii de stat – PKO, Pekao, PZU şi PFR. Aceasta ar fi permis reducerea ponderii capitalui străin din sistemul bancar polonez de la 45% la 33%. Însă, a recunoscut ziarul, o astfel de operaţiune nu ar fi fost posibilă deoarece ar fi implicat cancelaria primului ministrul, „iar acolo toată lumea este ocupată cu alegerile“. Despre un alt aspect al repolonizării se vorbeşte în contextul construirii primei centrale nucleare a ţării. Reactoarele vor veni de la compania americană Westinghouse, iar aceasta a anunţat şase companii poloneze care i-ar putea fi furnizori la dezvoltarea proiectului. (ZF.ro)