O propunere de injectare a 150 de miliarde de euro în industria de apărare a UE a devenit un nou punct sensibil în lupta de lungă durată dintre Franţa şi Germania cu privire la campania de reînarmare a continentului şi la oportunitatea includerii ţărilor din afara blocului comunitar, scrie FT.
Ștefan Stan: Speriată de ameninţările preşedintelui american Donald Trump de a pune capăt unor generaţii de protecţie americană, Europa s-a angajat să crească dramatic cheltuielile pentru apărare şi să îşi consolideze capacităţile interne, care s-au ofilit după războiul rece.
Săptămâna trecută, Comisia Europeană a propus să se strângă 150 de miliarde de euro, care ar urma să fie împrumutate capitalelor pentru a-şi spori producţia militară. În timp ce ideea generală a primit un sprijin politic unanim, detaliile sunt încă în curs de elaborare, cu lobby puternic cu privire la faptul dacă banii ar putea fi cheltuiţi pe arme fabricate în afara blocului comunitar.
În timpul summitului UE de joi, mai mulţi lideri, printre care cancelarul german Olaf Scholz, au declarat că iniţiativa ar trebui să fie deschisă partenerilor din afara UE care împărtăşesc aceleaşi idei. „Este foarte important pentru noi ca proiectele care pot fi sprijinite prin această iniţiativă să fie deschise … ţărilor care nu fac parte din Uniunea Europeană, dar care colaborează strâns, precum Marea Britanie, Norvegia, Elveţia sau Turcia”, a declarat Scholz.
Cu toate acestea, preşedintele francez Emmanuel Macron, care susţine de mult timp creşterea autonomiei europene şi stimularea producţiei industriale interne, a declarat că „cheltuielile nu ar trebui să fie pentru capabilitati din afara Europei”.
Pentru lacunele în capacităţile critice ale Europei – inclusiv apărarea aeriană, loviturile cu rază lungă de acţiune, informaţiile, recunoaşterea şi ţintirea – „metoda este de a identifica cei mai buni oameni de afaceri şi cele mai bune întreprinderi pe care le avem”, a adăugat el.
El a mai spus că fiecare stat membru al UE va fi invitat să „reexamineze comenzile pentru a vedea dacă comenzile europene ar putea fi prioritizate”.
Diplomaţii de la Bruxelles sunt îngrijoraţi că iniţiativa de 150 de miliarde de euro va deraia din cauza aceluiaşi argument care a întârziat mai mult de un an acordul privind Programul european pentru industria de apărare, un fond de 1,5 miliarde de euro care acordă subvenţii pentru apărare. Eforturile de punere în aplicare a acestui program s-au oprit în această iarnă, după ce Parisul a cerut o limitare a proporţiei care poate fi cheltuită pentru componente extracomunitare şi o interdicţie privind produsele cu protecţie IP din ţări terţe.
Înalţii funcţionari ai Comisiei însărcinaţi cu redactarea propunerii detaliate în următoarele 10 zile au fost îndemnaţi să menţină o legătură strânsă cu Parisul, Berlinul şi alte capitale pentru a se asigura că aceasta nu este blocată atunci când este înaintată spre aprobare de statele membre.
„Este mult de lucru în această privinţă. Nu exista acum o săptămână şi trebuie să fie gata în mai puţin de două săptămâni”, a declarat un oficial UE. „Vor fi făcute compromisuri”.
Preşedintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a declarat că împrumuturile, care vor viza şapte capacităţi-cheie, inclusiv apărarea antiaeriană şi antirachetă, artileria şi dronele, vor „ajuta statele membre să pună în comun cererea şi să cumpere împreună” şi, de asemenea, să furnizeze „echipament militar imediat pentru Ucraina”. (ZF.ro)
