Scriitorul și profesorul universitar Radu Vancu susține că declarația premierului Ilie Bolojan referitoare la reducerea normelor didactice în ultimii ani este „factual falsă”. Reacția vine după ce, miercuri seara, șeful Guvernului a afirmat că în educație au fost luate măsuri precum scăderea normelor, reducerea numărului de elevi din clasă și creșterea salariilor profesorilor.

„Ce spune premierul Bolojan e factual fals: normele didactice n-au scăzut niciodată de 30 de ani încoace”, a scris Radu Vancu într-un mesaj publicat pe rețele sociale.

Profesorul universitar subliniază că singura scădere constantă a fost cea a finanțării educației. „Există din 2011 o lege națională a educației care, la articolul 8, prevede că educația primește minimum 6% din PIB, iar pentru cercetare, minimum 1%. Tot din 2011 încoace, educația a primit în fiecare an cca 3%. Adică jumătate din cât prevede legea. Iar cercetarea a primit cam o cincime din cât prevede legea, uneori chiar mai puțin.”

Potrivit lui Vancu, sistemul de învățământ a funcționat datorită resurselor oferite de cadrele didactice și părinți: „Profesorii și-au pus la dispoziția sistemului de educație telefoanele, laptopurile, abonamentele la internet, imprimantele, topurile de hârtie, bibliotecile personale, timpul și mai personal. Părinții au pus și ei la dispoziție timp, energie, finanțe. Numai așa educația subfinanțată a putut rezista în tot acest timp.”https://www.facebook.com/plugins/post.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Fradu.vancu%2Fposts%2Fpfbid02UfULmg19EvFXEEQQsFbEXDZ1C4MsTjT3cSLwetgRmL1ZeS9exxn8bAPHR1yFB7Lml&show_text=true&width=500

„Opriți războiul cu profesorii. Restabiliți ordinea firească în educație”

El critică ideea că educația ar fi contribuit la deficitul bugetar: „A ataca educația, spunând (chiar prin gura ministrului ei) că a contribuit la deficit e și o minciună factuală, și o nesimțire – fiindcă i-ai luat în fiecare an 3% tocmai pentru a acoperi găurile din buget.”

„A ataca profesorii, spunând că li s-au micșorat normele și acum le crești la loc, e și o minciună factuală, și o nesimțire – fiindcă tocmai prin donațiile lor benevole de resurse și timp profesorii au ținut (alături de părinți) sistemul de educație funcțional”, a mai spus scriitorul.

În mesajul său, Radu Vancu face apel la oprirea conflictului dintre autorități și profesori: „Opriți războiul cu profesorii. Restabiliți ordinea firească în educație. Nu distrugeți școlile mici, copiii din comunitățile mici au același drept la educație ca și ceilalți. Nu distrugeți nici celelalte școli, care au reușit să se mențină funcționale în ciuda înfiorătoarei subfinanțări. Fiindcă orice război cu profesorii e, de fapt, un război cu copiii României. Iar o țară care se războiește cu propriii copii e definitiv eșuată”.

Cum se modifică norma didactică

Legea 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”, modifică Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și prevede creșterea normei didactice pentru profesorii de gimnaziu și liceu la 20 de ore pe săptămână, cu excepții pentru anumite categorii de cadre didactice. Pentru învățători și profesorii din ciclul primar, norma rămâne „un post pe clasă”, dar cu două ore suplimentare de pregătire remedială.

Procedura pentru încadrarea cadrelor didactice în anul școlar 2025-2026 a fost publicată pe 8 august în Monitorul Oficial. Profesorii pot opta, din proprie inițiativă, pentru reducerea normei și a salariului corespunzător.

Aceasta este prima modificare a normei didactice din 1995. Legea 141/2025 face parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri fiscal-bugetare care include, între altele, comasări de școli, creșterea numărului de elevi în clasă, reducerea fondului de burse pentru studenți și diminuarea plății cu ora pentru cadrele didactice.

Nouă zile de proteste

Federațiile sindicatelor din învățământ au reluat, luni dimineață, protestele în fața Ministerului Educației și Cercetării, nemulțumite de prevederile așa-numitei „Legi Bolojan”. Manifestanții, ajunși la a noua zi de proteste, au cerut demisia ministrului Educației, Daniel David.

De asemenea, sindicatele din educație îi cer președintelui Nicușor Dan să intervină pentru a opri măsurile din Legea nr. 141/2025.

Printre măsurile contestate se numără cele care prevăd creșterea normei didactice cu două ore, reducerea tarifului pentru plata cu ora și comasarea școlilor mici. Sindicaliștii avertizează că aceste măsuri vor duce la pierderea locurilor de muncă, scăderea calității actului educațional și o criză fără precedent în sistem.

Inițial, sindicatele anunțaseră acțiuni zilnice de pichetare până pe 6 august, însă protestele au continuat și în zilele de 7, 8 și 11 august. Pe 8 septembrie, în prima zi a noului an școlar, este programat un miting național în București, la care sindicaliștii estimează participarea a peste 30.000 de membri.

Hăncescu a mai precizat că sindicaliștii se vor consulta cu profesorii din întreaga țară pentru a decide dacă va fi declanșată o grevă generală după începerea anului școlar. (sursa)

Articolul precedentPeste 44.000 de studenți își pierd bursele, impactul bugetar al modificărilor este de 0,2%, spune ANOSR
Articolul următorCine a condus finanțele României în ultimii aproape șase ani: un singur ministru PSD, restul – PNL și UDMR