Capitala medievală a Moldovei este în top 5 și la alte criterii, precum: termoficarea sigură și eficientă, curățenia, siguranța cetățenilor, investițiile publice, disponibilitatea locurilor de muncă.
În cel mai recent studiu „Barometru Urban – Calitatea vieții în orașele din România”, realizat de Banca Mondială, pornind de la un sondaj cuprinzător privind calitatea vieții în 41 de localități urbane, Suceava se situează în topul clasamentelor la surprinzător de multe capitole, devansând orașe mari, care au beneficiat de investiții puternice și dezvoltare în decursul a sute de ani, având și o poziție geografică favorabilă.
Conform acestuia, peste 80% din populația din mediul urban este mulțumită de orașul în care trăiește. Nivelul cel mai ridicat de satisfacție generală față de orașul în care locuiește este înregistrat în centrele urbane din Regiunea Centru (87%), iar cel mai scăzut în orașele din Sud-Muntenia (74%). Satisfacția față de locuirea în urban tinde să crească odată cu dimensiunea urbană, cu vârsta și cu veniturile individuale.
Cluj-Napoca este orașul considerat cel mai atractiv la nivel național urban (21,8% din totalul populației urbane), urmat de Brașov (15,6%) și Timișoara (10,3%).
Infrastructura educațională și de siguranță publică și disponibilitatea magazinelor sunt aspectele care înregistrează nivelurile cele mai ridicate de satisfacție în mediul urban. Pe ultimele locuri în ierarhia aprecierii facilităților și infrastructurii urbane se situează serviciile de sănătate și starea străzilor (52% mulțumire), urmate de activitatea administrației publice în domeniul urbanismului (51% mulțumire).
Transportul urban se realizează prioritar (44%) cu autoturismul, urmat de transportul public. Puțin peste jumătate din populația urbană (52%) se declară mulțumită de serviciile de sănătate oferite la nivel local. 56% din totalul populației urbane este mulțumită de facilitățile sportive din localitate.
63% din totalul populației urbane se declară mulțumită de facilitățile de ordin cultural la nivelul orașului lor, iar Vatra Dornei (81%) se numără printre cele cinci centre urbane cu cel mai mare nivel de satisfacție.
Aproximativ două treimi din populația urbană (67%) declară un nivel ridicat de satisfacție față de școlile și facilitățile educaționale la care au acces în localitatea de rezidență. 52% din populația urbană s-a declarat mulțumită de starea străzilor din localitate. Starea clădirilor este mulțumitoare pentru aproximativ jumătate din populația urbană a României (56% din total).
Cele mai importante trei probleme urbane percepute la nivel național sunt: serviciile de sănătate (39%), poluarea aerului (32%) și infrastructura rutieră (29%). Asigurarea condițiilor de viață ale oamenilor (accesul la servicii, modalități de petrecere a timpului liber, acces la utilități) este cea mai importantă direcție strategică percepută la nivel național.
Calitatea aerului este considerată „de top” la Suceava
60% din populația urbană a României este mulțumită de calitatea aerului din orașele de reședință. Gradul cel mai ridicat de mulțumire față de calitatea aerului a fost înregistrat în Regiunile Nord-Est și Sud-Est (75%), iar cea mai scăzută apreciere în regiunea București-Ilfov (34%). Distribuția mulțumirii privind calitatea aerului înregistrează disparități mari la nivel național, de la 91% apreciere în Suceava, până la 14% apreciere în Ploiești.
Tot Suceava este în vârful clasamentului și în privința mulțumirii privind nivelul zgomotului, cu 85%, urmată de Piatra Neamț (81%).
Suceava, Cluj-Napoca, Constanța și Oradea sunt cele patru reședințe de județ care se află în topul primelor zece localități în care cetățenii apreciază efortul implicării urbei împotriva încălzirii urbane. Trei orașe înregistrează valori ale acordului de peste 80%: Sinaia (96%), Suceava (89%) și Cluj-Napoca (80%).
Curățenia orașului: Suceava, pe locul 2
Ponderea celor care se declară mulțumiți de curățenia din orașul în care trăiesc este de 57%. Doar trei localități înregistrează valori ale satisfacției peste 80%: Sinaia (88%), Suceava (84%) și Bicaz (81%).
53% din populația urbană consideră că orașele în care trăiesc „sunt dedicate luptei împotriva schimbării climatice”, cu excepția Bucureștiului.
Suceava, Cluj-Napoca, Constanța și Oradea sunt cele patru reședințe de județ care se află în topul primelor zece localități în care cetățenii apreciază efortul implicării urbei împotriva încălzirii urbane. Trei orașe înregistrează valori ale acordului de peste 80%: Sinaia (96%), Suceava (89%) și Cluj-Napoca (80%).
Siguranța cetățeanului
66% dintre respondenți declară că sunt mulțumiți sau foarte mulțumiți de siguranța din spațiile publice. 73% din populația urbană se simte, de principiu, în siguranță în orașul în care trăiește. În cinci municipii reședință de județ se înregistrează valori peste 85%: Alba Iulia (85%), Cluj-Napoca (86%), Oradea (89%), Drobeta-Turnu Severin (91%) și Suceava (93%).
În patru orașe sentimentul de siguranță în cartier depășește 90%: Buhuși (90%), Drobeta-Turnu Severin (92%), Suceava (92%) și Sinaia (97%).
Valorile acestea au legătură directă și cu încrederea în oamenii din oraș. În vreme ce 61% dintre persoanele din mediul urban din România au încredere în concetățenii lor, în doar șase localități se înregistrează ponderi ale încrederii de peste 80%, Suceava fiind singura reședință cu 91%. Aceeași valoare se regăsește și referitor la oamenii din cartier, fiind tot cea mai mare din țară.
Sucevenii, cei mai mulțumiți din țară la investițiile publice
55% din populația urbană este mulțumită de proiectele de investiții realizate de către administrația locală.
Trei orașe înregistrează un nivel de mulțumire de peste 80%: Suceava (82%), Sinaia (85%) și Oradea (88%). Nouă orașe înregistrează un nivel de mulțumire sub 40% – Ploiești (37%) și Alexandria (33%). 52% din populația urbană declară că este de acord cu afirmația „în general, te poți baza pe administrația publică din orașul meu”.
Disponibilitatea locurilor de muncă
La nivel național, 50% din populația urbană este de acord cu afirmația „la mine în oraș este ușor să găsești un loc de muncă”.
Peste 65% disponibilitate se înregistrează în Cluj-Napoca (81%), Suceava (80%), Timișoara (71%), Alba Iulia (69%), Oradea (69%), Sinaia (66%); sub 30% disponibilitate se înregistrează în opt orașe, Alexandria (25%) fiind singura reședință dintre ele. În schimb, la calitatea locurilor de muncă, nivelul este mult scăzut, probabil și din cauză că la Suceava sunt printre cele mai mici salarii din țară.
Calitatea locuirii
Mai puțin de jumătate din populația urbană (49%) consideră că în localitatea în care trăieşte este ușor să găsești o locuință bună la un preț rezonabil, problema locuințelor tinde să fie astfel principala problema a României urbane, pe fondul creșterii cererii de locuințe, dar și a modificării standardelor de calitate a acestora (dotări, spațiu locativ, facilități). În Suceava se înregistrează gradul de satisfacție cel mai ridicat, 83%, urmat, ca reședință, de Slatina 77%. Pe ultimele două locuri ale ierarhiei se poziționează Cluj-Napoca (22%) și Alexandria (26%).
Cum a fost realizat Barometrul Urban
Studiul „Barometru Urban – Calitatea vieții în orașele din România” are la bază un sondaj cuprinzător privind calitatea vieții în 41 de localități urbane din România, realizat în perioada 1 iulie–15 august 2020. Sondajul a fost modelat după Eurobarometrul Flash, care se aplică periodic unor orașe selectate din Uniunea Europeană.
Sondajul de opinie a avut 13.380 respondenți, din tot atâtea gospodării. Numărul total al persoanelor din gospodăriile intervievate a fost de 32.978 indivizi cu vârste de peste 15 ani. Sondajul este reprezentativ la nivel național pentru mediul urban, cu o marjă de eroare statistică de +/-1% pentru un interval de încredere de 99%. Colectarea datelor s-a realizat în sistem mixt: telefonic și față în față.
Eșantionul a inclus 41 de localități urbane selectate în funcție de trei criterii: dimensiunea localității, regiunea de dezvoltare și profilul urban (economic, geografic, administrativ).
La nivelul fiecărei localități au fost selectați, în funcție de categoria de dimensiune a localității, între 250 și 500 de respondenți. Selecția s-a realizat pe baza cotelor determinate de ponderea populației pe categorii de vârstă și gen, în conformitate cu prognozele demografice calculate de Institutul Național de Statistică pentru 1 ianuarie 2020. La nivelul unei gospodării a fost selectat un singur respondent. (adevarul.ro)
