Schimbarea orei în România are loc în noaptea de 26 spre 27 martie, când se trece la ora de vară, astfel că ceasurile se dau cu o oră înainte la ora 3:00, care devine ora 4:00. În acest fel, 27 martie 2022 este cea mai scurtă zi a anului, având, teoretic, 23 de ore.
În perioada orei de vară, diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal (GMT) va fi de trei ore (față de două ore, la ora de iarnă).
Trecerea la ora de vară 2022 se va face la o săptămână după echinocțiul de primăvară, marcat la 20 martie 2022, când ziua a fost egală cu noaptea. Din acest moment, ziua începe „să crească” și noaptea să scadă (durata de lumină naturală pe parcursul unei zile) până la solstițul de vară din 21 iunie 2022.
Sistemul orei de vară şi de iarnă presupune o ajustatare cu o oră a ceasurilor în fiecare primăvară şi toamnă, pentru a beneficia mai bine de lumina naturală.
La ora de vară, ceasul se dă înainte cu o oră (ora 3:00 devine ora 4:00), în timp ce la ora de iarnă operațiunea este inversă, ceasurile se dau înapoi cu o oră și ora 4:00 devine ora 3:00.
„Dormim mai puțin”, cum se spune, în noaptea dintre 26 și 27 martie 2022, urmând ca în ultimul weekend din octombrie, adică în noaptea de 29 spre 30 octombrie 2022, când se trece din nou la ora de iarnă, durata nopții să câștige o oră în plus.
Ora de iarnă este considerată însă ora standard, ora naturală.
Introducerea orei de vară a avut ca scop creșterea numărului de ore în care oamenii beneficiază de lumina naturală a Soarelui și a fost extrem de avantajoasă pentru cei care lucrau pe vremuri în agricultură.
Sistemul cu ora de vară – ora de iarnă a fost adoptat de țările europene în secolul trecut, pentru a economisi energie, mai ales în perioada războiului sau a crizelor de pe piața petrolului apărute în anii 1970.
Schimbarea orei nu modifică mersul trenurilor
CFR Călători a informat că trecerea la ora de vară nu modifică mersul trenurilor în vigoare, circulaţia urmând a se efectua conform orarului prevăzut în mersul trenurilor.
Trenurile operate de CFR Călători vor circula după ora actuală (de iarnă) până în noaptea de 26/27 martie a.c. la ora 03:00, care va deveni ora 04.00. După ora 04.00, trenurile vor pleca la orele din mersul de tren în vigoare, respectând ora oficială de vară.
Trenurile operate de CFR Călători aflate în circulație după ora 03:00, care devine ora 04:00, își vor continua mersul până la stația de destinație, iar în cazul în care orele de plecare ale acestor trenuri se suprapun cu orele normale de plecare în intervalul orar 04.00 – 05.00, trenurile vor pleca în ordinea rangului.
Având în vedere că şi în ţările vecine trecerea la ora de vară se face în aceeaşi zi de duminică, 27 martie 2022, între staţiile de frontieră cu țările vecine, trenurile vor circula după graficele din mersul de tren în vigoare.
Cum a apărut ideea schimbării orei
Omul de ştiinţă, scriitorul şi omul de afaceri american Benjamin Franklin a sugerat, în 1784, această metodă a schimbării orei într-o satiră, în care menţiona că s-ar realiza o economie de lumânări prin folosirea luminii de dimineaţă a soarelui.
Ideea folosirii orei de vară este atribuită însă neozeelandezului George Vernon Hudson, entomolog, care a susţinut că ar avea nevoie de mai multă lumină pentru a studia insectele şi care a venit cu această idee în 1895.
Schimbarea orei a fost aplicată, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva ţări din Europa. Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu 1916 (între 30 aprilie – 1 octombrie). Au urmat britanicii, care au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai – 16 octombrie), apoi Belgia, Danemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia.
La 31 martie 1918, ora de vară a fost introdusă şi în Statele Unite. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, ora de vară a fost aplicată în SUA pentru o perioadă mai îndelungată, între 3 februarie 1942 şi 30 septembrie 1945.
Aproape patru decenii România a renunțat la schimbarea orei
Ora de vară a fost introdusă în România pentru prima dată în 1932. Până în 1939, a funcţionat în fiecare an, între prima duminică din aprilie, ora 00.00, şi prima duminică din octombrie, ora 01.00 (ore locale).
Între anii 1941 şi 1979 nu s-a mai folosit ora de vară, potrivit www.astro-urseanu.ro, scrie Agerpres.
În 1979, România a semnat Convenţia fusurilor orare, iar, în 1997, prin Ordonanţa nr. 20 privind stabilirea orarului de vară şi a orei oficiale de vară pe teritoriul României, la art (1) se precizează că: „În cadrul orarului de vară se stabileşte ora oficială de vară, decalată cu o oră în avans faţă de ora Europei Orientale, aplicabilă din ultima duminică a lunii martie, ora 3.00, care devine ora 4.00, până la ultima duminică a lunii octombrie, ora 4.00, care devine ora 3.00”.
Ora de vară se schimbă în toate țările UE
Astăzi, în România, ora de vară este corelată cu orarul de vară practicat în statele Uniunii Europene. Ora oficială de vară la care România trece în noaptea de sâmbătă spre duminică va fi ora Europei Orientale.
Pe continentul european, schimbarea orei se face în toate ţările, cu excepţia Islandei, Georgiei, Belarusului, Azerbaidjanului, Turciei şi Rusiei. Unele dintre aceste ţări au revenit la ora iniţială, în timp ce altele au preferat să rămână continuu la ora de vară.
Schimbarea orei nu este însă simultană în toate ţările, din cauza diferenţei de fus orar.
Cât mai continuă schimbarea orei
Comisia Europeană a propus renunţarea la schimbarea sezonieră a orei în Europa, oferind statelor membre libertatea de a decide, odată pentru totdeauna, dacă doresc să aplice în mod permanent ora de vară sau de iarnă. Propunerea de renunţare la schimbarea orei a apărut în 2018 şi ar fi trebuit să intre în vigoare încă din 2019, dar unele ţări europene s-au opus, astfel că urmau să aibă loc niște negocieri.
În orice caz, ar fi trebuit ca începând din anul 2021 să se renunţe la schimbarea orei de vară şi de iarnă în Uniunea Europeană, numai că pandemia de covid, iar acum evenimentele din Ucraina au împiedicat realizarea acestui calendar.
„România și alte state trebuiau să decidă dacă vor adopta această măsură. România a decis ca, deocamdată, să nu adopte această măsură și acest proces este blocat în momentul ăsta la nivel european”, declara, în toamna anului trecut, europarlamentarul Victor Negrescu.
În mod normal, țările Uniunii Europene ar fi trebuit să informeze Comisia asupra alegerii lor până în aprilie 2020, apoi să se coordoneze cu executivul blocului comunitar pentru ca deciziile individuale să nu afecteze funcţionarea pieţei unice.
Senatul SUA a votat ca ora de vară să devină permanentă
Renunțarea la schimbarea orei este un subiect dezbătut și pe alte continente.
Senatul SUA a adoptat marți, 16 martie 2022, o măsură care ar face ca ora de vară să devină permanentă pe întreg teritoriul Statelor Unite. Legea a fost adoptată de Senat cu unanimitate de voturi, însă trebuie să treacă și de Camera Reprezentanților și să fie apoi promulgară de președintele Joe Biden.
Dacă măsura va trece de Congres și va fi promulgată, aceasta ar însemna că nu va mai fi nevoie să se dea ceasul înapoi în fiecare an, în toamnă.
Proiectul de lege are un sprijin bipartizan, fiind inițiată de mai mulți republicani și democrați, notează CNN.
Legislativul american impunea la 13 aprilie 1966 respectarea orei de vară la nivel naţional (“Daylight saving time” – DST sau “summer time”), din ultima duminică a lui aprilie, până în ultima duminică din luna octombrie. Douăzeci de ani mai târziu, preşedintele Ronald Reagan a semnat un act federal pe probleme de mediu, ce conţinea şi o prevedere care solicita conservarea energiei şi respectarea orei de vară. De atunci, ora de vară a rămas stabilită în SUA pe o perioadă cuprinsă între echinocţiul de primăvară şi cel de toamnă.
Țări unde nu e nevoie de schimbarea orei
Printre ţările care au reintrodus recent ora de vară se află Haiti, în 2017, după ce renunţase în 2015; Chile, în 2016, după ce renunţase în 2015; Iordania, în 2014, după ce renunţase în 2012.
Ţări care au renunţat la ora de vară, fără a reveni sunt: Armenia (2011), Libia (2013), Rusia (2014), Egipt (2015), Uruguay (2015), Azerbaidjan (2015), Namibia (2017). Există multe state care au folosit sau folosesc doar experimental acest sistem orar.
China a utilizat experimental ora de vară în perioada 1986-1991.
Ţările ecuatoriale şi tropicale nu aplică această oră, deoarece durata zilei este egală de-a lungul anului.
Ora de vară 2022. Efectele schimbării orei asupra organismului
Atunci când se discută despre renunțarea la schimbarea orei unul dintre motivele invocate îl constituie efectele pe care le are această modificare artificială a timpului asupra organismului uman și asupra bioritmului.
Trecerea la ora de vară ne poate afecta, dar nu pe termen lung, în cazul tinerilor şi oamenilor sănătoşi. În schimb, persoanele care suferă de anxietate si depresie, precum şi vârstnicii ar putea simţi un disconfort crescut ca urmare a acestei modificări.
De asemenea, atunci când se schimbă ora, persoanele care au o sensibilitate mai mare a ceasului biologic pot resimți mai intens modificarea. Ele pot avea nevoie de o perioadă mai mare de acomodare, până când se obișnuiesc să se trezească zilnic mai devreme cu o oră.
Specialiştii spun că vom avea nevoie de aproximativ o săptămână pentru a ne adapta, deoarece trebuie să ne trezim cu o oră mai devreme decât ne-am obişnuit, iar astfel nivelul de stres poate creşte şi pot apărea dificultăţi de concentrare la serviciu sau la școală. Tocmai de aceea, Ministerul Sănătății a susținut în 2018 ideea ca România să renunțe la ora de vară.
Potrivit psihologului Cristina Fulop, deși cei mai mulţi oameni nu se simt afectați că ceasurile se dau înainte cu o oră, se pare, totuși, că organismul se adaptează mai greu primăvara decât toamna, atunci când se trece la ora de iarnă.
„Activitatea sistemului nervos empatic este accelerată. Putem avea tulburări de ritm cardiac și variații ale tensiunii arteriale. Creșterea orelor de lumină influențează dispozițiile noastre. E foarte posibil ca, în urma acestei deteriorări a calității și cantității somnului să ne concentrăm mai greu, să fim mai puţin vigilenţi”, spune psihologul.
Cristina Fulop a explicat că, într-o săptămână, organismul uman se adaptează acestei schimbări, cu condiția să fie respectate orele de somn și de masă. Sportul, de asemenea, are un rol important. „Cu cât avem un stil de viaţa mai sănătos, cu atât orice schimbare ne va influenţa mai puţin”, a mai spus specialistul. (digi24.ro)
