Pe zi ce trece se dovedeşte că cel mai mare duşman al restructurării administraţiei publice şi al modificărilor fiscal-bugetare care vizează economii şi venituri mai mari este de fapt lipsa datelor.
Sorin Pâslaru: Cu 4.000 de primării care la rândul lor au diverse instituţii şi companii în subordine, cu cele aproape 200 de instituţii autonome, autofinanţate, în subordinea/în coordonarea/sub autoritatea ministerelor, practic nimeni nu mai ştie cu adevărat câţi bugetari sunt, pe unde sunt şi cât costă.
În mod normal, pe site-ul fiecărei instituţii publice locale sau centrale ar trebui să fie vizibil de la primul click bugetul total, bugetul de salarii şi numărul de angajaţi. Dar nu sunt. Sau pe site-ul Guvernului României, care să le centralizeze.
Singurele date valabile ar fi cele de la Ministerul de Finanţe, unde pe site există un tabel cu posturile aflate în plată. Aici este cea mai bună măsură pentru că cea mai bună numărătoare este la bani. Câte salarii plăteşti, atâţia bugetari ai. Şi asta doar Ministerul Finanţelor o ştie.
Este vorba de 1.305.595 de bugetari în luna iunie 2025. Avem o împărţire aici pe Administraţia Publică Centrală şi Locală. Ar fi 837.241 de bugetari în administraţia centrală şi 468.354 bugetari în administraţia locală.
Din aceştia însă, în unităţile sanitare deţinute de primării lucrează 147.512 persoane, care nu sunt obiectivul actualei reforme. Se dau la o parte.
În cadrul Autorităţilor Executive Locale figurează un număr de 281.520 de angajaţi. Păi şi atunci cum vorbea ieri premierul Bolojan de 130.000 de posturi ocupate în administraţia locală? Între 130.000 şi 280.000 este o diferenţă mare. O fi vorba şi de alte instituţii? De companiile de apă sau de poliţia locală? Nu se ştie.
Ca misterul să fie şi mai mare, într-o reacţie la un articol din Ziarul Financiar în care s-a arătat, pe baza datelor de la Ministerul de Finanţe, că numărul de angajaţi de la Primăria Oradea a crescut de la 254 la 452 în ultimii zece ani, Primăria Oradea a transmis că numărul de angajaţi a crescut pentru că a inclus poliţia locală şi administraţia imobiliară. Nu era administraţia imobiliară inclusă în organigrama primăriei? Cum o fi la alte primării din ţară?
De unde provine acest număr de 130.000 de bugetari din administraţia locală dacă pe site-ul Finanţelor scrie clar 280.000? În plus, la instituţii finanţate integral sau parţial din venituri proprii figurează 182.000 de angajaţi, din care 147.000 în unităţi sanitare. Mai rămân deci 35.000 de angajaţi la autorităţile locale care nu sunt nici în sistemul de educaţie şi nici în cel sanitar. Deci ar fi vorba de fapt de 280.000 plus 35.000 egal 315.000 de oameni în administraţia publică locală, în realitate.
Cine face lumină în aceste date? Din păcate sunt aruncate pe piaţă declaraţii peste declaraţii, mass media le rostogoleşte fără să consulte datele oficiale, şi la sfârşitul zilei bani tot se scurg şi nu mai sunt, pentru că nu se ştie de fapt unde merg!
De fapt a şi recunoscut premierul ieri: am îngheţat salariile bugetarilor dar la şase luni am avut o creştere de 10% a cheltuielilor cu salariile. Noi am vrut să le scădem cheltuiala cu 5% dar creşte cu 10%. Am vrut, dar nu s-a putut!-)
Păi cum să se poată dacă este un haloimăs general cu datele administraţiei publice din România?
Toată lumea se întreabă la fiecare alegeri când vine Ministerul de Interne cu 19 milioane de persoane pe listele de alegători: cum mai sunt 19 milioane de persoane de peste 18 ani în România dacă toată populaţia raportată de INS este de 19 milioane iar minorii sub 18 ani sunt în număr de 3 milioane?
Acum, vine ministrul finanţelor şi spune că sunt sute de mii de firme fără cont bancar… Dar câte firme sunt în România? Câte SRL-uri, câte SA-uri, câte PFA-uri? Cum poate funcţiona o firmă fără cont bancar. Ştie cineva? Ştie ANAF, ştie BNR, ştie INS? Nu ştiu aceste instituţii, pe care ZF le-a întrebat. Ce să mai vorbim de intermedierea financiară care este cea mai proastă din Europa, dacă firma nu are în primul rând cont bancar? Avem doar 12% din PIB credite bancare, cel mai jos nivel din UE, de 7-8 ori mai redus decât în Ungaria sau Austria. Dar cum să iei credit de la bancă dacă nu ai cont la bancă întâi, cum?
Abia după ce Ziarul Financiar a întrebat acum 4 ani BNR câte bancomate sunt în România şi de nu apare informaţia în rapoartele BNR au început să fie colectate şi aceste date.
Când s-au retras bursele elevilor, Ministerul Educaţiei a trimis rapoarte cu informaţii care se băteau cap în cap. Dai bani, dar nu ştii cui dai bani.
Lipsa de date este un numitor comun al administraţiei. Ce să mai întrebi la Ministerul Economiei de câte tone de oţel, de ciment sau de îngrăşăminte chimice a produs România anul trecut… Oare ştie cineva, când actuala lor preocupare este să numere bugetarii care parcă se pitesc printre birouri să nu iasă la numătoare? Cu cât mai multe vorbe şi analize, cu atât se vede că cei de la vârf de fapt bâjbâie şi că încă nu prea ştiu unde şi ce să caute. Ce restructurări să faci dacă nici de la ce date să porneşti de fapt nu ştii? (ZF.ro)
