Un raport al Comisiei Europene, care vrea să combată dublul standard în domeniul industriei alimentare, demonstrează că numai 23% din produsele comercializate au etichete identice şi aceeaşi compoziţie
În urma unei masive campanii de testare, Comisia Europeană a constatat că unele produse alimentare sunt comercializate sub mărci identice sau similare, dar cu compoziţie diferită, a anunţat Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.
În cadrul studiului, realizat de Centrul Comun de Cercetare, care este un serviciu intern al Comisiei Europene pentru ştiinţă şi cunoaştere, s-au evaluat 1.380 de mostre din 128 de produse alimentare diferite, provenite din 19 state membre. Studiul a constatat că 23% din produse aveau partea din faţă a ambalajului şi compoziţia identice, iar 27% dintre produse indicau, prin aspectul diferit al părţii din faţă a ambalajului, faptul că în diferite ţări ale UE compoziţia lor era diferită. Totuşi, procentul produselor fabricate în dublu standard pentru pieţele din ţări diferite nu este de neglijat. Astfel, 9% din produsele prezentate ca fiind aceleaşi în întreaga UE aveau în realitate o compoziţie diferită, deşi partea din faţă a ambalajului era identică. Alte 22% din produse erau prezentate în mod similar, dar aveau o compoziţie diferită. Studiul a mai evidenţiat că utilizarea aceluiaşi ambalaj sau a unui ambalaj similar pentru produse cu compoziţie diferită nu urmăreşte un model geografic consecvent.
De asemenea, diferenţa de compoziţie a produselor testate nu constituie neapărat o diferenţă în ceea ce priveşte calitatea produsului. Pe baza noii metodologii elaborate, autorităţile naţionale competente vor fi de acum înainte în măsură să efectueze analize de la caz la caz pentru a detecta practicile înşelătoare interzise în temeiul legislaţiei UE privind protecţia consumatorilor.
Diferenţe senzoriale evidente
Scopul celei de-a doua părţi a studiului a fost de a afla dacă aceste diferenţe compoziţionale pot fi percepute de simţurile umane. Rezultatele prezentate demonstrează că diferenţele senzoriale sunt clar vizibile, unde există diferenţe mari în compoziţia produsului. De exemplu, diferenţele semnificative în conţinutul de zahăr din cerealele pentru micul dejun pot fi percepute influenţând dulceaţa generală a produsului. În schimb, atunci când diferenţele compoziţionale erau mici, experţii nu le-au putut percepe, spre exemplu, variaţii mai mici ale conţinutului de grăsime din chipsurile de cartofi. În general, diferenţele senzoriale au fost găsite la 10 din cele 20 de produse testate.
Tibor Navracsics, comisarul pentru educaţie, cultură, tineret şi sport, susţine că rezultatele studiului sunt mixte. „Pe de o parte, mă bucur că nu s-a găsit nicio dovadă a unui decalaj între Est şi Vest în ceea ce priveşte compoziţia produselor alimentare de marcă, dar, pe de altă parte, mă îngrijorează constatarea că până la o treime din produsele testate aveau o compoziţie clar diferită, deşi erau comercializate sub mărci identice sau similare”, a precizat Navracsics, care este responsabil de Centrul Comun de Cercetare al CE.
Se poate pune în pericol siguranţa cetăţeanului
Rezultatele nu l-au luat prin surprindere pe Sorin Mierlea, preşedintele InfoCons, o asociaţie pentru protecţia consumatorilor care acţionează la nivel naţional. „Vina aparţine în primul rând autorităţilor care nu au luat măsuri. Practic, deşi suntem consideraţi consumatori europeni, nu avem aceleaşi drepturi ca şi ei.
Publicul poate combate fenomenul de dublu standard prin simpla boicotare a produselor cu probleme spune Sorin Mierlea, preşedinte InfoCons.
Atitudinea pe care o avem la nivel de ţară e total greşită, pentru că aici nu discutăm de orice produse, ci discutăm de mâncare, deci punem în pericol siguranţa cetăţeanului. Să nu uităm că suntem o ţară fruntaşă la numărul de îmbolnăviri de cancer şi aici un cuvânt greu de spus îl are şi alimentaţia. Drept urmare, autorităţile sunt obligate să monitorizeze şi să combată fenomenul de dublu standard”, a explicat, pentru „Adevărul”, Sorin Mierlea.
Mierlea a subliniat importanţa unui sistem la nivel european cu ajutorul căruia se pot compara produse din diferite ţări, dar şi că cetăţenii pot participa la combaterea fenomenului de dublu standard. „Cu ajutorul unei baze de date unice, poate compara toată lumea ce se găseşte la noi la raft cu ce se poate cumpăra în altă ţară europeană. Nu în ultimul rând, publicul poate combate fenomenul de dublu standard prin boicotare a produselor cu probleme. Simplu, le lăsăm pe rafturi”, a sublinat Sorin Mierlea. (adevarul.ro)
