Noul ministru al Educației, Daniel David, susţine că majorările de salarii pentru cadrele didactice din şcoli şi licee trebuie făcute doar pe baza unor indicatori de performanță.
În acest sens, are de gând să propună modificări rapide – „până imediat după alegerile prezidențiale”.
Într-un interviu acordat Edupedu.ro, Daniel David a mai anunţat că în 2025 se va lucra la legea salarizării unitare, unde educația și cercetarea “trebuie să primească statutul adecvat în societate”.
Guvernul trebuie să asigure un buget „care să acopere nevoile de funcționare existente și noile angajamente din programul de guvernare, țintind mereu spre angajamentul de 15% din bugetul general consolidat la educație și 1% din PIB la cercetare, inclusiv la o sinergie între salarizarea din mediul educațional cu cea din sănătate”.
În plus, ministrul vrea să readucă știința în discursul public și să lupte împotriva pseudo-științei, atât la nivel de şcoală, cât şi în universităţi.
Iată ce îşi propune noul ministru:
- Transversal trebuie să asigurăm:
a. Funcționare normală a sistemelor preuniversitare (ex. creșe/grădinițe/școli), universitare (ex. universități) și de cercetare științifică (ex. unități CDI), continuând și proiectele aflate în derulare.
b. Implementarea strategică a programului de guvernare, propus de Guvern și adoptat de Parlament.
c. Dezvoltarea înțeleaptă prin implementarea actelor subsecvente noii legislați din cele trei domenii: preuniversitar, universitar și cercetare. Sincer și direct spus, în această fază nu-mi propun să schimb legile tocmai adoptate (decât, evident, dacă voi vedea lucruri grave care ne afectează funcționarea), ci să adoptăm actele subsecvente cerute de acestea, care să maximizeze în contextul permis de aceste legi sincronizarea cu cele mai bune practici europene/internaționale.
d. Asigurarea unui buget care să acopere nevoile de funcționare existente și noile angajamente din programul de guvernare, țintind mereu spre angajamentul de 15% din bugetul general consolidat la educație și 1% din PIB la cercetare, inclusiv la o sinergie între salarizarea din mediul educațional cu cea din sănătate. - În zona de învățământ superior:
a. Într-o „mica reformă” vom iniția reorganizarea arhitecturii mediului academic românesc, implementând legislația națională care permite și cere universităților să-și definească misiunea academică (educație; educație și cercetare; educație și cercetare avansată) cu impact asupra indicatorilor de evaluare și să încurajăm apoi concentrări academice, pe bază voluntară și cu stimulare financiară. Acest lucru este prins de altfel și în programul de guvernare și va stimula impactul universităților în societate (inclusiv legătura cu piața muncii și comunitatea în care se află universitatea) și vizibilitatea la nivel internațional.
b. Tot aici, vom avea demersuri care să încurajeze comunitățile academice să devină vectori ai alfabetizării științifice și democratice în societate. Mizez pe flexibilitatea normelor universitare care, pe lângă activitățile clasice de educație și cercetare, permit acum (prin lege) și acțiuni de relație cu societatea, și pe angajamentul și responsabilitatea studenților.
c. Reanalizarea formării profesorilor în universități, pentru a accentua utilizarea de către aceștia a tehnicilor de predare/învățare bazate pe dovezi. - În zona cercetării-dezvoltării-inovării:
a. Țintim tot o „mică reformă” de regândire a arhitecturii sistemului național de cercetare, prin încheierea demersului inițiat prin legea care reglementează reducerea gradului de fragmentare a sistemului de cercetare din România prin stimularea colaborării între organizațiile de cercetare și finanțarea acestora în raport cu performanțele academice obținute.
b. Operaționalizarea platformei de readucere a științei în discursul public și de luptă împotriva pseudo-științei, în sinergie cu demersul similar din zona învățământului superior și preuniversitar. - În zona preuniversitară
a. Atacarea mecanismelor care susțin abandonul școlar, analfabetismul funcțional și performanța scăzută la testele internaționale de competențe, în primul rând prin trainingul profesorilor, infrastructuri academice moderne (manuale adecvate și atractive) și acțiuni incluzive (ex. masa caldă) și de reducere a influenței pseudo-științei. Acestea vor fi corelate cu demersurile din zona universitară.
b. Propunerea de indicatori de performanță pentru a crește veniturile cadrelor didactice performante. (sursa)
