♦ Salariul mediu net se menţine de patru luni consecutiv, la peste 1.000 de euro lunar, cu creşteri neaşteptate de 10% în prima parte a lui 2024 ♦ Cererea agregată creşte graţie avansului real pozitiv al veniturilor populaţiei, dar încurcă uşor socotelile BNR cu inflaţia.

ZF.ro: Potrivit datelor publicate luni de INS, salariul mediu net a ajuns la aproape 5.200 de lei net în iunie 2024, în creştere cu 12,5% faţă de iunie 2023. În aceeaşi vreme, inflaţia anuală a crescut în iulie 2024 la 5,4%, de la 4,9% în iunie, dar economiştii spun că evoluţia nu reprezintă un trend şi că inflaţia va scădea în lunile ce vin. BNR speră să ducă inflaţia la 4% la final de an.

Carburanţii (plus 2,9%), zona de „apă, canal, salubrizare“ (plus 2%), la care se adaugă preţul în creştere la energie (plus 0,5%) şi gaze (plus 1%) au determinat, în iulie, creşterea inflaţiei. Inflaţia alimentară a fost, iulie la iunie, de doar 0,1%.

În aceeaşi vreme, creşterea cererii agregate determinată, în principal, de majorările de salarii face ca inflaţia să nu coboare pe atât de repede pe cât îşi doreşte BNR. Consumul a crescut în T1/2024, cu peste 6% şi a avansat în T2/2024 cu 9,9%. Cererea solidă ajută economia să spere la o creştere de măcar 2% în T2 (datele vor fi anunţate miercuri), dar încurcă calculele de inflaţie pentru că menţine preţurile ridicate.

Este o observaţie pe care chiar guvernatorul BNR a făcut-o la 9 august, la prezentarea Raportului asupra inflaţiei: vedem o reducere a inflaţiei la alimente, dar salariile în creştere menţin presiunea pe preţuri.

„Avem însă şi o persistenţă a proceselor inflaţioniste din cauza costurilor cu forţa de muncă şi un excedent de cerere agregată în economie care acţionează, în continuare, în sensul creşterii preţurilor”, spune Isărescu care dă exemplu sectorului serviciilor. Există acolo o creştere continuă de salarii legată de procesul de convergenţă reală a veniturilor, dar această creştere influenţează inflaţia, spune guvernatorul.

Potrivit lui Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raifeissen Bank, despre o reducere a cererii agregate se va putea vorbi doar după ce guvernul va pune serios problema modalităţilor prin care vede reducerea deficitului fiscal. Altfel spus, dacă guverul taie, să zicem, toate nişele fiscale sau umblă la nişte taxe, atunci este de aşteptat ca cererea să să scadă şi, o dată cu ea, scăderea inflaţiei să fie mai accentuată. Deocamdată cererea rămâne solidă pentru că veniturile cresc peste inflaţie, surplusul merge în consum şi preţurile nu cedează, dacă există cerere solidă. (sursa)

Articolul precedentNoi zile de foc pentru România. Valul de căldură se extinde. Harta județelor sub cod portocaliu și galben de caniculă
Articolul următorCâte zeci de milioane de euro au cheltuit cele 430 de mii de persoane care au participat anul acesta la UNTOLD