Conferinţa ZF HR Trends 2022: Resetarea pieţei muncii. Totul s-a schimbat în HR după doi ani de pandemie!
„Toată lumea începe să meargă la birou, dar toţi încep uşor, cu două – trei zile pe săptămână, şi fac aşa pentru ca angajaţii să se reobişnuiască“ ♦ „Noi am anunţat că undeva la 40% dintre angajaţi vor merge la birou, iar 60% vor române acasă, în funcţie de departamente. Angajaţii îşi vor alege zilele în care vor veni la birou“ ♦ „Vorbim despre hybrid work pentru că dacă nu compensăm munca de acasă cu ascultarea colegilor şi soluţii concrete, această productivitate va duce în burnout, ceea ce se întâmplă deja“
După doi ani de pandemie în care piaţa forţei de muncă a trebuit să se adapteze la noile reguli şi la munca de acasă, unde angajaţii şi-au amenajat propriile spaţii de birouri, în urma ridicării restricţiilor angajatorii au început să îşi recheme echipele la birou, în primă fază câte două sau trei zile pe săptămână, însă, până la finalul anului în curs, angajaţii ar putea merge la sediile companiilor în care lucrează câte patru zile pe săptămână, au spus speakerii prezenţi în cadrul conferinţei ZF HR Trends 2022: Resetarea pieţei muncii. Totul s-a schimbat în HR după doi ani de pandemie.
Conferinţa a fost organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu ING România, Bucharest Real Estate Club, BAT, HTSS, Creasoft, Druid, Crowdstrike, Colorful.HR, TotalSoft, Signal Iduna, Salarium, Regina Maria şi Smartree.
„Nu cred că o să fim 100% la birou în următoarele luni. Dar în prezent angajatorii pun o oarecare presiune pe angajaţi să se întoarcă la birou. Aparent toată lumea începe cu două – trei zile la birou pe săptămână, şi toţi zic că fac aşa pentru ca oamenii să se reobişnuiască. Uşor, uşor acele trei zile pot să fie patru zile la birou“, a spus Adrian Dinu, CEO al Creasoft, companie care produce sisteme de monitorizare şi control de la distanţă al forţei de muncă.
El consideră că angajaţii din sectorul IT&C sau cei care sunt în zone creative nu se vor întoarce în spaţiile de birouri, însă angajaţii din celelalte departamente vor merge la birou în proporţie de circa 70%.
„Pentru cei care au activităţi mai de rutină se va ajunge ca 60-70% dintre ei să meargă la birou până la finalul anului 2022.“
Radu Mavrodin, VP Human Resources în cadrul OMV Petrom, a menţionat că una dintre provocările aduse de întoarcerea la birouri este reprezentantă de anxietatea angajaţilor, care s-au obişnuit să lucreze din propriile locuinţe.
„Lumea a devenit profesionistă în gestionarea timpului propriu. Suntem la un moment de răscruce. Problema anxietăţii la angajaţi a devenit o mare provocare. Pe lângă război şi contextul creat de pandemie, este vorba de anxietatea de a se întoarce la birou. Iar acum suntem în situaţia în care trebuie să întoarcem din nou mecanismul pe partea cealaltă şi să ne reobişnuim să mergem la birou“, a spus Radu Mavrodin.
El a spus că deşi în ultimii doi ani în care angajaţii au muncit mai mult de acasă productivitatea acestora a înregistrat creşteri, pe termen lung acest mod de lucru nu va avea rezultate pozitive.
„Răspunsul oficial este că productivitatea a crescut în această perioadă. Dar eu cred că vorbim de supra productivitate, adică această productivitate crescută este adevărată pe termen scurt, dar nu e sustenabilă pe termen lung. De aceea vorbim despre hibrid work pentru că dacă nu compensăm acest mod de lucru cu ascultarea colegilor şi soluţii concrete, această supra productivitate va duce în burnout, ceea ce se întâmplă deja. Acum sunt semnale slabe, dar avem deja cazuri de acest gen.“
Cristian Vasilcoiu, secretar de stat la Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, a spus că piaţa muncii din România este peste media Uniunii Europene în ceea ce priveşte productivitatea, însă, în acelaşi timp, veniturile angajaţilor care muncesc în România este sub media Uniunii Europene.
„Românii muncesc, nu sunt leneşi. Patru vietnamezi fac cât un singur român. Nu cred că se pune problema să schimbăm contingentul de 100.000 de persoane, pentru că este cerere. Noi vorbim cu piaţa şi angajatorii ne spun că au nevoie de 500.000 de persoane, iar pe lângă aceşti 500.000 de oameni, mai vor încă 500.000 pentru că vor să se extindă“, a spus Cristian Vasilcoiu.
De asemenea, după cei doi ani de pandemie, Răzvan Sighinaş, Chief Information Officer în cadrul ING Bank România, a spus că pentru a adopta un mod de lucru hibrid este nevoie ca procesele interne din cadrul companiilor să fie digitalizate. El a adăugat că angajaţii ING Bank România au început să se întoarcă în sucursalele fizice, astfel că o parte mai mare dintre angajaţi preferă să muncească de la birou în zilele de marţi şi joi.
„La noi, luni vin la birou 30-35% dintre angajaţi, marţi 48%, miercuri mai puţini, joi ca marţi – adică circa 48%, vineri mai puţin.“
Aurelian Chitez, sales director în cadrul Romanian Software, consideră că în urma contextului pandemic, departamentele de resurse umane au devenit mai „umane“ şi au încercat să fie alături de cea mai importantă resursă din companie, şi anume de angajaţi.
„Chiar dacă tehnologia aduce doar lucruri bune, cea mai importantă componentă este componenta umană care nu poate fi înlocuită cu tehnologia. În această perioadă departamentele de HR au devenit mai umane. Pentru că departamentul de HR a trebuit să ofere traininguri flexibile, iar zona de flexibilitate este cuvântul cheie alocat departamentelor de resurse umane în pandemie. Aici au fost persoane care au încercat să ofere soluţii flexibile către angajaţi“, a spus Chitez. (Alexandra Cepăreanu)
