♦ „Un şef de fermă poate câştiga cât un IT-ist.“ ♦ Un sudor sau un mecanic de locomotivă pot ajunge la salariu lunar net de 1.500 de euro, adică aproape 7.500 de lei. ♦ „Adevărul este că acestea sunt şi vor fi în continuare pentru foarte mulţi ani ocupaţii cheie în industrie şi în societate: unde găseşti un instalator bun când ai nevoie de unul?“
Ramona Cornea: Dacă faci parte din Gen Z, automat eşti „nativ digital“, ai crescut cu internetul şi, de regulă, nu eşti atras de locurile de muncă de tip blue collar, adică de meseriile pentru care nu sunt necesare studii superioare. Dar ştii că salariile pe care le-ai putea câştiga pe aceste poziţii rivalizează şi chiar le întrec uneori pe cele pentru care trebuie să mergi trei – patru ani la facultate?
„Sunt cazuri de joburi blue collar plătite mai bine sau poate la fel de bine ca roluri cu studii superioare din IT, financiar sau management. Astfel de roluri presupun totuşi existenţa unor condiţii: profilul candidaţilor căutaţi este unul specializat, cu calificări diverse şi experienţă de lucru. Totodată numărul specialiştilor este unul scăzut, făcând retenţia specialiştilor existenţi o prioritate. Ca domenii, în construcţii/instalaţii găsim cel mai frecvent astfel de roluri, în special construcţii industriale sau navale“, susţine Ana Vişian, marketing manager în cadrul platformei de recrutare online bestjobs.
Pentru generaţia Z, salariul ocupă doar locul şase în clasamentul factorilor care i-ar putea convinge să accepte un job, conform unui studiu McKinsey. De asemenea, pentru menţinerea unui loc de muncă, salariul este unul dintre cei mai importanţi doi factori pentru cei mai în vârstă, dar scade pe locul opt pentru generaţia Z. Pentru a părăsi un loc de muncă, salariul este al treilea factor pentru generaţia Z, după preocupările legate de avansare şi sensul muncii lor, susţine studiul citat.
În România, absolvenţii de liceu au fost întotdeauna încurajaţi să urmeze o facultate pentru a-şi asigura locul de muncă visat şi pentru a câştiga un trai decent. Profesorii şi părinţii au subliniat tot timpul importanţa unei diplome de licenţă pentru un viitor profesional strălucit, dar piaţa muncii are nevoie ca această mentalitate să se schimbe.
„Gulerele albastre“ au un rol important de jucat în piaţa muncii în viitor, nevoia de ele este mare, iar companiile sunt pregătite să ridice salariile pentru a găsi şi păstra acest tip de angajaţi.
„Salarii de genul celor din IT pot fi câştigate în agricultură pe poziţii de şef de fermă sau inginer agronom, la nivel de specialist, dacă are abilităţile şi cunoştinţele necesare. Dacă tu eşti un tânăr pasionat de agricultură şi de tehnologie, atunci îţi poţi găsi rolul în cadrul unei companii, să fii în top trei acolo şi atunci poţi lua banii respectivi“, spune Marius Ogrezeanu, fondator al Agribusinessjob, o companie de recrutare pentru sectorul de agricultură.
Gen Z are un rol foarte important în sectorul său de activitate în perioada aceasta. Angajaţii din agricultură îmbătrânesc, astfel că e nevoie de „sânge proaspăt“, crede el.
„Avem nevoie de această generaţie în piaţă fiindcă, vrem – nu vrem, trebuie să facem schimbul de generaţii în agricultură. Când spun schimbul de generaţii nu mă refer doar la proprietarii de ferme, ci mă refer şi la angajaţi. Sunt cam 30 de ani de după Revoluţie de când au luat viteză fermele şi atunci angajaţii care lucrează au acum spre 50-60 de ani. Trebuie să te gândeşti cum pregăteşti viitoarele generaţii de angajaţi. Durează 5-6 ani să formezi un inginer agronom, un şef de fermă“, detaliază Ogrezeanu.
De ce nu vrea Gen Z să înveţe meserie?
Sorin Faur, fondator al companiei de resurse umane Academia de HR, este de părere că este o problemă de percepţie şi marketing a acestor ocupaţii, a meseriilor şi, odată etichetate ca atare în mentalul colectiv ca ocupaţii de rangul al doilea, este greu să elimini aceste prejudecaţi.
„Adevărul este că acestea sunt şi vor fi în continuare pentru foarte mulţi ani ocupaţii cheie în industrie şi în societate: unde găseşti un instalator bun când ai nevoie de unul? Sunt zeci de anunţuri pentru electricieni şi sudori care nu îşi găsesc candidaţii. Sunt meserii frumoase şi aduc multe satisfacţii şi, ca în orice altă activitate umană, dacă o faci cu drag şi atingi un anumit nivel de profesionalism, banii nu sunt niciodată o problemă, sunt foarte bine plătite“, a spus el pe ZF.
Piaţa pe zona de ocupaţii profesionale este în mare deficit, astfel că nevoia de candidaţi Gen Z în acest segment este mare.
„Pe orice site şi agenţie te uiţi, sunt constant oferte de joburi pentru acestea, dar prea puţini candidaţi şi mai toţi, sunt luaţi/furaţi din alte companii. Pur şi simplu vin prea puţini tineri din urmă, aşa încât nu ai de unde să iei. Mai grav este că la concurenţă cu ofertele pentru companiile din România sunt zeci de oferte de la companii de afară, din Europa, mai bine plătite“, spune Faur.
Cerere există, este foarte mare, sunt joburi bine plătite şi în România, însă va fi din ce în ce mai greu pentru cei care caută astfel de profesionişti.
„Mulţi pleacă, cei care rămân sunt greu disponibili, fiind ţinuţi în companiile în care lucrează deja. Problema se poate rezolva parţial prin importul de forţă de munca din afară şi restul prin educaţie şi calificare la locul de muncă, prin efortul angajatorilor care au astfel de poziţii deschise“, a concluzionat Sorin Faur.
Oana Popescu, managing director al companiei de resurse umane Humangest Group, punctează că în ultimele două decenii a existat o promovare constantă a programelor educaţionale universitare. Părinţii îşi încurajează copiii să urmeze studii superioare pentru a obţine un nivel de educaţie mai ridicat decât cel avut de ei, iar lipsa investiţiilor în programele de formare profesională a redus vizibilitatea şi atractivitatea meseriilor pentru tineri.
În plus, crede ea, meseriile blue collar nu mai sunt promovate ca opţiuni viabile pentru absolvenţii de liceu.
„Lipsa unei campanii de promovare şi orientare către aceste meserii a dus la o scădere a interesului în rândul tinerilor. Ambiţiile personale şi presiunea socială joacă şi ele un rol important. Există o dorinţă şi ambiţie crescută în rândul tinerilor şi părinţilor ca aceştia să urmeze cariere care să ofere un statut social ridicat şi oportunităţi mai bune de dezvoltare profesională, percepute ca fiind mai accesibile dacă sunt urmate studii superioare. Toţi aceşti factori au contribuit la scăderea interesului pentru meseriile tradiţionale, care sunt însă esenţiale pentru economie şi societate.“
Ea crede că un aspect important este crearea unor standarde de admitere în şcolile care formează aceste meserii, astfel încât să nu mai fie percepute ca locuri unde ajung cei cu cele mai slabe performanţe şcolare.
„Ridicarea standardelor şi promovarea excelenţei în aceste domenii pot contribui la atragerea unor elevi mai motivaţi şi capabili. De asemenea, dezvoltarea parteneriatelor între şcoli şi companii este crucială pentru a asigura o programă educaţională actualizată şi adaptată nevoilor reale din economie. Aceste parteneriate pot include programe de practică, stagii de formare şi colaborări directe care să ofere elevilor experienţă practică şi oportunităţi reale de angajare“, a punctat reprezentanta Humangest.
Pro şi contra meseriilor „blue collar“
► Nu necesită studii superioare.
► Sunt poziţii bazate pe abilităţi care necesită ucenicie sau formare profesională, care sunt mai accesibile decât învăţământul superior;
► Concurenţa pentru creşterea în carieră nu este la fel de acerbă ca în meseriile ce necesită studii superioare;
► Program de lucru stabil;
► Un echilibru mai bun între muncă şi viaţa personală;
► Munca este solicitantă din punct de vedere fizic;
► Unele meserii pot veni cu riscuri de sănătate pe termen lung;
► Nu există posibilitatea muncii de acasă;
► În unele meserii se lucrează în ture, inclusiv ture de noapte;
► Imaginea negativă în societate.
Cât poţi câştiga într-o poziţie blue collar:
► Sudor 800 – 1.300 euro net pe lună (entry-level/middle, atestate)
► Electrician 900 – 1.100 euro net pe lună (calificări ANRE)
► Electrician echipamente şi instalaţii industriale 950 euro – 1.300 euro net pe lună
► Instalator instalaţii termice/sanitare 800 euro – 1.100 euro net pe lună
► Zugrav 700 euro – 1.000 euro net pe lună
► Mecanic auto 900 euro – 1.250 euro net pe lună
► Strungar universal 950 euro – 1.100 euro net pe lună
► Mecanic de locomotivă 1.100 euro – 1.500 euro net pe lună (ZF.ro)
